Romanian Intermediate 004 - I'll have a beer

(A conversation between me and a 19-year-old waitress in a beer garden on the right bank of Crişul Repede River)

Cu ce vă servesc?
What can I get you?
Adu-mi, te rog, o bere!
I’d like a beer, please!
Doriţi şi pahar?
Do you need a glass as well?
Da. Vezi, berea să fie rece bine!
Yes. Make sure that the beer is freezing cold!
Berea la halbă este foarte rece!
The draft beer is very cold!
Bine, atunci o Silva neagră la halbă!
Ok! I’ll have a mug of dark Silva then!

a servi – to wait on smb.
a aduce – to get
bere (beri) – beer
a ruga – to beg: Te rog! – Please!
a dori – to wish, to ask for
pahar – glass
halbă - mug
a vedea – to see; to make sure
rece – cold
bere blondă – light beer
bere neagră – dark beer
Ursus negru – dark Ursus (a brand of beer brewed in the Transylvanian city of Cluj-Napoca, contains 5.7 % alcohol)
Silva neagră – dark Silva (another delicious Romanian beer brand)
Other famous Romanian brands: Ciuc, Timişoreana, Golden Bräu (brewed by the notorious business men called the Chemical B

Romanian Beginner 005 Ce mai faci? (How Are You

1.
Ce mai faci?
What have you been up to? (How are you)
Bine!
I am fine!

Vocabulary

ce – what
a face (faci) – to do
bine – good, well

2.
Altfel cum eşti?
Other than that how are you?
Aşa şi aşa! Tu?
So so! How about you?
Da... nici nu ştiu ce să zic!
Well, I don’t know what to say!

Vocabulary

altfel – other
cum - how
eşti – is
aşa – so
tu - you
da – yes
nici - neither
ştiu – to know
zic (a zice) – to say

3.
Cum îi merge fratelui tău?
And how’s your brother doing?
El cu lucru!
He is busy at work!

Vocabulary

a-i merge – to have somehow (in life)
frate – brother
tău – your
el – he
cu – with
lucru – thing

4.
Soră-ta ce mai zice de viaţa asta?
What does your sister say about this world?
Cu copiii, ştii tu!
She’s with the kids, you know!
Părinţii tăi cum îs?
How are your parents?

Vocabulary

sora – sister
ta – your
zice – to say
de - about
viaţa – life
copil (copii) - child (children)
a şti – to know
părinte (părinţi) – parent

Romanian Language links

Here are a few more useful links for those enthusiasts out there keen to find out more about Romania.
1.
http://www.rapido.org.uk/
2.
http://www.101languages.net/romanian/
3.
This site is very good for those interested in knowing the conjugated forms of Romanian verbs. Just type the verb and see the result: http://www.verbix.com/languages/romanian.shtml
4.
This site gives you the Romanian equivalent for most English proverbs: http://www.deproverbio.com/DPbooks/EROM/dictionary.html
5.
Romanian radio and TV stations online: http://www.multilingualbooks.com/online-radio-romanian.html#about

The Romanian Sounds and the Romanian Alphabet

The Romanian alphabet
As we have said, Romanian uses the Roman alphabet. Its orthography is mainly phonemic: i.e., each letter represents the same sound in any word in which it occurs, with only a very few exceptions.
Here is a table of the 31 letters of the Romanian alphabet in their proper alphabetical order. Each letter is accompanied by an English word containing much the same sound; a Romanian word that uses the letter; and the Romanian pronunciation of the name of the letter.
Letter (Letter name) Sounds like English Example
a (a) mud nai (panflute)
ă (euh) faster masă (table)
â (â) no equivalent când (when)
b (be) bad brun (brown)
c (ce) mask sec (dry)
d (de) dog dantelă (lace)
e (e) let semn (sign)
f (fe) fog fată (girl)
g (ge) jam geam (window)
h (ha) hear hartă (map)
i (ee) sin mic (small)
î (î) no equivalent înger (angel)
j (zhe) pleasure judeţ (county)
k (ka) kilogram kilometru (kilometre)
l (le) line lume (word)
m (me) mouse modern (modern)
n (ne) new nor (cloud)
o (o) corn porc (pig)
p (pe) spouse park (park)
q (kju) quince quark (quark)
r (re) rapid repede (fast)
s (se) sound sac (bag)
ş (she) shark şapte (seven)
t (te) store tată (father)
ţ (tse) cats ţară (country)
u (u) moon curent (current)
v (ve) visit vas (receptacle)
w (dublu ve) wine whisky (whisky)
x (iks) six xilofon (xylophone)
y (igrek) yes Yale (lock)
z (ze) zone zonă (zone)
The following combinations of letters also exist in Romanian: ce, ci, che, chi, ge, gi, ghe, ghi.

Romanian Beginner 000

Nationality and country of origin
Eu sînt român. Eu sînt din România. Eu nu sînt din Moldova. Eu sînt profesor. Eu nu sînt inginer.
I am Romanian. I am from Romania. I am not from Moldova. I am a teacher. I am not an engineer.

Asking about someone’s nationality:
Question: (Tu) Eşti român? - Are you Romanian?
Affirmative answer: Da, (eu) sînt român. - Yes, I am Romanian.
Negative answer: Nu, eu nu sînt român, (eu) sînt moldovean. - No, I am not Romanian, I am Moldovan.

Asking about someone’s country of origin:
De unde eşti? Eu sînt din România! Where are you from? I am from Romania.
Eşti din România? Nu, sînt din Franţa. Are you from Romania? No, I am from France!

Personal Pronouns:
Singular: Plural:
eu sînt - I am
tu eşti - you are
el/ea este - he/she is
noi sîntem – we are
voi sînteţi – you are
ei/ele sînt – they are
Sometimes the „î” in each conjugated form of the verb „a fi” (to be)is pronounced „u”.
eu sunt
tu eşti
el/ea este
noi suntem
voi sunteţi
ei/ele sunt

Sounds of the Romanian language

Sounds of Romanian
http://www.etc.tuiasi.ro/sibm/romanian_spoken_language/en/vocale_en.htm

Romanian Class Advanced 001

Romanian Text
O zi obişnuită din viaţa mea
De obicei mă trezesc pe la ora 7. Mai stau întins în pat o jumătate de oră. Mă scol la ora 7:30 şi o jumate de oră mai târziu plec la serviciu. În bucătăria firmei îmi pregătesc micul dejun. Rareori lipseşte cafeluţa. În jurul prînzului, adică pe la ora 12, pornesc în oraş unde dau o raită prin anticariate şi librării, apoi mă opresc la universitate unde îmi verific poşta electronică şi citesc ştirile on-line. În fiecare zi de lucru, cursurile de limbi străine le ţin după ora 17. Seara, după ore, fac o plimbare prin parc. Atmosfera capitalei ungare din amurg este aproape mirifică. Seara, sosesc acasă după orele 20. Servim cina destul de tîrziu, dar ne-am obişnuit cu asta. Aproape în fiecare seară ne uităm la un film. Înainte de a stinge luminile, întinşi în pat, citim o carte. Foarte repede mă copleşeşte somnul, iar în cele din urmă adorm. Niciodată nu mă culc înainte de miezul nopţii.

English Translation
A Typical Day in My Life
I usually wake up at 7 o’clock. I still lie in bed for half an hour. I get up at 7:30 and then, half an hour later I leave for work. I prepare my breakfast in the kitchenette of hour company. I seldom miss out on a cup of coffee. Around noon (/lunch time), that is at 12 o’clock, I go into the city. I drop by some second-hand bookshops, then I stop at the university where I check my e-mail and read the latest news on-line. Every working day I teach language classes after 5 pm. In the evening, after class, I go for a walk in the park. The atmosphere in the Hungarian capital at dusk is almost enchanting. I get home in the evening after 8 pm. We have dinner pretty late, but we have become used to it. Almost every evening I watch an Asian movie. Before switching off the lights, I lie in bed reading a book of some sorts. I quickly become overwhelmed by sleep, and I finally fall asleep. I never go to bed before midnight.

New Vocabulary
de obicei – usually
a se trezi – reflexive verb wake up (mă trezesc, te trezeşti, se trezeşte, ne trezim, vă treziţi, se trezesc)
la ora ... – at ... o’clock (pe la ora – at about ... o’clock)
a sta întins – lie down
pat (-ul) pl. paturi – bed
o jumătate de oră – (a) half an hour
a se scula – reflexive verb get up (mă scol, te scoli, se scoală, ne sculăm, vă sculaţi, se scoală)
a pleca – go, leave (eu plec, tu pleci, el/ea pleacă, noi plecăm, voi plecaţi, ei/ ele pleacă)
a pleca la serviciu – go to work (seviciu-l – job)
a pregăti – to prepare (a îşi pregăti a-şi pregăti prepare for oneself: îmi pregătesc, îţi pregăteşti, îşi pregăteşte, ne pregătim, vă pregătiţi, îşi pregătesc)
micul dejun – breakfast (gustarea de ora 10 – 10 o’clock snack/brunch, prînz - lunch, cină – dinner/supper)
rareori – seldom
a lipsi – miss, lack (eu lipsesc, tu lipseşti, el/ea lipseşte, noi lipsim, voi lipsiţi, ei/ele lipsesc)
cafea – coffee (cafeluţă – the coffee I have grown fond of drinking) In Romanian, diminutivies often are used as terms of endearment. When describing matter, coffee acts as an uncountable noun. When we refer to a number of cups of coffee we drink, it’s ok to use cafele, the plural form.)
deseori – often (the exact opposite of rareori)
a porni – start, turn on: the lights, PC, etc. (eu pornesc, tu porneşti, el/ea porneşte, noi pornim, voi porniţi, ei/ele pornesc)
a face exerciţii – do exercises (eu fac, tu faci, el/ea face, noi facem, voi faceţi, ei/ele fac exerciţii)
limba coreeană – the Korean language
a se uita – reflexive verb watch ( eu mă uit, tu te uiţi, el/ea se uită, noi ne uităm, voi vă uitaţi, ei/ele se uită) When we say that we look at something, or we watch something, in Romanian we normally add the preposition la after the verb: Mă uit la televizor. I am watching TV.)
film (-ul) pl. filme – film
serial (-ul) pl seriale –film series
în jurul – around (în jurul prînzului – around lunch time)
adică – that is to say
pe la ora 12 – twelvish (around twelve o’clock)
a porni – set off, leave for (eu pornesc, tu porneşti, el/ea porneşte, noi pornim, voi porniţi, ei/ele pornesc)
în oraş – into the city (when used with a verb that indicates movement)
a da o raită – hang around (eu dau, tu dai, el/ea dă, noi dăm, voi daţi, ei/ele dau o raită)
anticariat (-ul) pl. anticariatele – second-hand bookshop
librărie (librăria) pl. librării – bookshop
apoi – then
a se opri – reflexive verb stop (eu mă opresc, tu te opreşti, el/ea se opreşte, noi ne oprim, voi vă opriţi, ei/ele se opresc)
a verifica (compare with a-şi pregăti) – check (eu îmi verific, tu îţi verifici, el/ea îşi verifică, noi ne verificăm, voi vă verificaţi, ei/ele îşi verifică)
a citi – read (eu citesc, tu citeşti, el/ea citeşte, noi citim, voi citiţi, ei/ele citesc)
ştire (-a), pl. ştiri – news
din cînd în cînd – from time to time
a descărca – unload; in IT language the word refers to downloading (eu descarc, tu descarci, el/ea descarcă, noi descărcăm, voi descărcaţi, ei/ele descarcă)
unii, unele – indefinite pronoun some
document (-ul), documente – document
pe care – relative pronoun which
a folosi – use (eu folosesc, tu foloseşti, el/ea foloseşte, noi folosim, voi folosiţi, ei/ele folosesc)
limbă (limba), pl. limbi – language
străin, străină, străini, străine – foreign
la orele de limbi străine – in the foreign language class
fiecare – each
în fiecare zi –every day, each day
zi de lucru – working day
curs (-ul) cursuri – course
a ţine – keep, hold (eu ţin, tu ţii, el/ea ţine, noi ţinem, voi ţineţi, ei/ele ţin)
după ore – after class
a face – do, make (eu fac, tu faci, el/ea face, noi facem, voi faceţi, ei/ele fac)
a face o plimbare – go for a walk. Can also be substituted with the reflexive verb a se plimba (eu mă plimb, tu te plimbi, el/ea se plimbă, noi ne plimbăm, voi vă plimbaţi, ei/ele se plimbă).
parc (-ul) parcuri – park
atmosferă (atmosfera) atmosfere - atmosphere
capitală (capitala) capitale – capital city
amurg (-ul) amurguri – dusk
mirific - enchanting
seară (seara) seri – evening
a sosi – arrive (eu sosesc, tu soseşti, el/ea soseşte, noi sosim, voi sosiţi, ei/ele sosesc)
a servi – to serve (eu servesc, tu serveşti, el/ea serveşte, noi servim, voi serviţi, ei/ele servesc)
destul – enough
tîrziu – late
a se obişnui – reflexive verb get used to (mă obişnuiesc, te obişnuieşti, el/ ea se obişnuieşte, ne obişnuim, vă obişnuiţi, se obişnuiesc)
înainte de – before
lumină (lumina) lumini – light
carte (-a) cărţi – book
foarte – very
repede – quickly
a copleşi – overwhelm (eu copleşesc, tu copleşeşti, el/ea copleşeşte, noi copleşim, voi copleşiţi, ei/ele copleşesc)
somn (-ul) somnuri– sleep
în cele din urmă – at long last
a dormi – sleep (eu dorm, tu dormi, el/ea doarme, noi dormim, voi dormiţi, ei/ele dorm)
niciodată – never
a se culca – reflexive verb go to bed (mă culc, te culci, se culcă, ne culcăm, vă culcaţi, se culcă)

Romanian Class Intermediate 003

Romanian Dialogue
Ce îţi place să faci în timpul liber?

Ştefan: Salut, Aurel! Ce mai faci? Cu ce te ocupi?
Aurel: Salut, Ştefan! Am fost destul de ocupat cu lucrul!
Ştefan: Şi ce îţi place să faci în timpul liber?
Aurel: Problema e că nu am prea mult timp liber.
Ştefan: Ai dacă îţi faci!
Aurel: Aşa este. Îmi place să fac sport. Puţină mişcare nu strică.
Ştefan: Ce sport îţi place?
Aurel: Îmi place să alerg prin parc. De asemenea, îmi place să fac exerciţii în
sala de sport.
Ştefan: Oricum se vede pe tine că te menţii în formă.
Aurel: Ţie ce îţi place să faci în timpul liber?
Ştefan: Îmi place să îmi petrec timpul liber cu familia. Bine, hai că trebuie să
plec acum. Mai vorbim. Salut.
Aurel: Transmitele salutări alor tăi.

English Translation
What do you like doing in your free time?
Ştefan: Greetings, Aurel! How are you? What have you been up to?
Aurel: Greetings, Ştefan! I have been pretty busy working!
Ştefan: And what do you like doing in your free time?
Aurel: Problem is that I don’t really have much free time.
Ştefan: You do if you take the time!
Aurel: That’s right. I like doing sports. A little exercise doesn’t hurt.
Ştefan: What sport do you like?
Aurel: I like jogging in the park. I also like working out in the gym.
Ştefan: One can tell you are in good shape.
Aurel: How do you like spending your free time?
Ştefan: I like spending my free time with my family. Well, I have to go now. We’ll talk again some other time. Bye.
Aurel: Give my best regards to your folks.

Cultural and Grammar Notes

The meaning of the verb a plăcea is „to like”, as in „like doing something”. One must notice, that in Romanian, the verb a plăcea is preceded by the personal pronoun in the dative case. Furthermore, the verb a plăcea is followed by a verb in the conjunctive mood. The conjungation of the verb in the conjunctive mood follows the pattern we have learned so far. The only exception from the rule is the form of the third person singular. This form has to be learned separately for each verb: îmi place, îţi place, îi place (both feminine and masculine form), ne place, vă place, le place
Here are a few more examples with the verb a plăcea. Pay attention to the conjugation of the verbs in the conjunctive mood. These verbs are in boldfaced for the sake of emphasis.

Îmi place să călătoresc. Nu îmi place să fac politică.
I like travelling. I don’t like politics.
Îţi place să citeşti? Nu îţi place să te întîlneşti cu vecinul de la etajul doi.
Do you like reading? You don’t like meeting the neighbour on the second floor.
Îi place să cînte. Nu îi place să citească.
He likes singing. He doesn’t like reading.
Ne place să mergem la munte. Nu ne place să mergem la mare.
We like going to the mountains. We don’t like going to the seaside.
Vă place să faceţi muncă voluntară? Nu vă place să participaţi la şedinţe de lucru.
Do you like doing volunteer work? You don’t like participating in work meetings.
Le place să bea bere. Lor nu le place să bea apă minerală.
They like drinking beer. They don’t like drinking mineral water.

For the sake of revision, let us take a closer look at the conjugation of the verbs in the above sentences. First, the conjugation in the indicative mood, than, I will point out the third person singular exception by placing it between brackets.
There are four basic conjugation verb groups.
1. The first group is that of verbs ending in –a in the infinitive form (dictionary form). One such verb is a cînta (sing)
eu cînt, tu cînţi, el/ea cîntă (să cînte), noi cîntăm., voi cîntaţi, ei/ele cîntă
2. The second conjugation group is that of verbs with an –ea ending in the infinitive mood
a bea
eu beau, tu bei, el/ea bea, noi bem, voi beţi, ei/ ele beau
The verb is a bea is the only exception where the exception to the rule does not apply. Therefore, even the third person singular form of the verb in the subjunctive mood will be the same as the third person singular form of the verb in the indicative mood.
el bea (he drinks) – îi place să bea (he likes drinking)

Romanian Intermediate 002

Care-i limba ta maternă?
Acasă în familie vorbim atît româna cît şi maghiara. Vorbesc maghiara şi româna la fel de bine!
Taică-meu (tatăl meu) este român originar din Iaşi. Maică-mea (mama mea) este unguroaică din secuime. Este din Odorheiu Secuiesc.
Tu de unde eşti de loc? Din Oradea.
Acolo trăiesc la un loc români şi unguri!

Translation
What is your mother tongue?
At home we sppeak both Romanian and Hungarian. I speak Hungarian and Romanian equally well! My father is a Romanian originally from Iaşi. My mother is a Hungarian from Szekely land. She is from Odorehiu Secuiesc (Szekely Udvarhely) Where are you from? I come from Oradea. There Romanians and Hungarians live together.

Language and cultural notes
„Care-i” – This contracted form is very common in spoken Romanian. The standard form is „Care este”
limbă – language; tongue
matern – maternal
limba ta maternă – your mother tongue
acasă – at home
în familie – within the family
a vorbi – to speak (eu vorbesc, tu vorbeşti, el/ea vorbeşte, noi vorbim, voi vorbiţi, ei/ele vorbesc
atât ... cât şi – both. ... and ...
la fel de ... (+ adj.) – equally ((+ adjective)
„taică-meu” and „maică-mea” are both common in spoken Romanian. The formal variants are „tatăl meu” and „mama mea”.
Secuime – is a geographical area of Romania, historically inhabitted by a magyarized Hungarian speaking population, the Szekely, who live mainly in the Romanian counties of Hargita and Covasna.
In Ardeal (Transylvania) many Hungarians refer to geographical places by their Hungarian name only, thus, being completely oblivious of the Romanian reality: Examples: Odorheiu Secuiesc – Szekely Udvarhely
de unde – where from
din – from (Din is a preposition used befor names of places to indicate place origin)
trăiesc – to live (eu trăiesc, tu trăieşti, el/ea trăieşte, noi trăieşte, voi trăiţi, ei/ele trăiesc)
la un loc – in one place

Adjectives and pronouns have four forms, because there must be a gender and number concordance between the adjectives and the nouns determined by them.:
tatăl meu – my father (masculine gender singular)
mamă mea – my mother (feminine gender singular)
copiii mei – my children (masculine gender plural)
fetele mele – my daughters (feminine gender plural)
calul tău – your horse (masculine singular)
limba ta – your language (feminine singular)
caii tăi – your horse (masculine plural)
casele tale – your houses (feminine plural)

Passwords

Be advised that all the necessary info you need (passes and such) can be found on the webpage, you just have to read between the lines :-) Mircea