Chinese | Pinyin | English |
---|---|---|
播客 | bòkè | podcast |
订阅 | dìngyuè | to subscribe |
收听 | shōutīng | to listen |
听众 | tīngzhòng | audience |
听众反应 | tīngzhòng fǎnyìng | audience reaction |
话题 | huàtí | topic |
排行榜 | páihángbǎng | leaderboard |
推荐 | tuījiàn | to recommend |
主持 | zhǔchí | host |
嘉宾 | jiābīn | guest |
聚会 | jùhuì | to gather |
节目 | jiémù | program |
平台 | píngtái | platform |
下载 | xiàzài | to download |
电台 | diàntái | radio |
发布 | fābù | to publish |
随选 | suíxuǎn | on-demand |
串流 | chuànliú | streaming |
内容 | nèiróng | content |
清单 | qīngdān | playlist |
充实自己的生活 | chōngshí zìjǐ de shēnghuó | to enrich one's life |
对话访谈方式 | duìhuà fǎngtán fāngshì | interview-style discussion |
Who's here
Wednesday, March 23, 2022
Podcast vocabulary
Saturday, March 12, 2022
Advanced Romanian - Autonomia Tinutului Secuiesc
Proiectul de lege privind autonomia "Tinutului Secuiesc" a fost respins definitiv de Senatul Romaniei, dupa ce Camera Deputatilor l-a adoptat tacit.
Senatorii s-au reunit de urgenta miercuri, 29 aprilie 2020, pentru a discuta un singur punct: proiectul de lege privind autonomia "Tinutului Secuiesc".
In urma dezbaterilor pe care le puteti consulta mai jos, 126 senatori au votat "pentru" adoptarea raportului de respingere al proiectului de lege, astfel parcursul legislativ al initiativei privind autonomia "Tinutului Secuiesc" s-a oprit. Au fost 9 voturi "impotriva" raportului de respingere. Propunerea nu va ajunge pe masa presedintelui Iohannis pentru promulgare. Lista cu voturile exprimate este disponibila la finalul articolului.
Proiectul de lege privind autonomia "Tinutului Secuiesc" devine, asadar, istorie.
Sedinta Senatului a fost condusa de Robert Cazanciu, vicepresedinte al acestei institutii.
Senatorul PSD, Titus Corlatean, a spus ca initiativa este "rusinoasa, profund neconstitutionala si incalca atributele statului roman". Acesta a mai adaugat ca proiectul este o provocare din partea initiatorilor din UDMR si a subliniat ca o astfel de initiativa "nu va fi niciodata adoptata de Parlamentul Romaniei".
Reprezentantul PSD a facut referire si la afirmatiile facute de Iohannis. Seful statului a spus ca "PSD a ajutat UDMR sa treaca prin Camera Deputatilor o lege prin care da autonomie larga Tinutului Secuiesc".
"Este incredibil unde s-a ajuns cu acest PSD! Este incredibil ce intelegeri se fac in Parlamentul Romaniei! In timp ce noi, eu, Guvernul, celelalte autoritati ne luptam pentru vietile romanilor, ne luptam ca sa scapam de aceasta pandemie, PSD, marele PSD, se lupta in birourile secrete din Parlament ca sa dea Ardealul ungurilor.
Jó napot, Ciolacu! Oare ce v-a promis liderul de la Budapesta, Viktor Orbán, in schimbul acestei intelegeri? Vedeti, dragi romani, asta inseamna o majoritate toxica, majoritatea toxica pesedista. De aceea, dragii mei, se intelege acum poate mai bine de ce am vrut alegeri anticipate", a spus Klaus Iohannis despre initiativa legislativa privind autonomia "Tinutului Secuiesc".
Corlatean a mai explicat si faptul ca proiectul nu a putut fi respins in Camera Deputatilor pentru ca momentul expirarii termenului constitutional de dezbatere si adoptare a coincis cu instaurarea starii de urgenta si inchiderea Parlamentului pentru ca un parlamentar PNL fusese declarat infectat cu Covid-19. Fiindca votul online nu era inca definit, actul a fost adoptat tacit de Camera Deputatilor.
Senatorul PSD a mai aratat ca Romania este "stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil", asa cum este precizat la art. 1, alin. (1) din Constitutia Romaniei.
Acesta a mai acuzat ca proiectul de lege privind instituirea zilei de 4 iunie ca Ziua Tratatului de la Trianon a fost respins la comanda lui Orban de membrii PNL.
Senatorul PNL Daniel Fenechiu l-a acuzat, insa, pe Corlatean ca n-a mentionat nimic cu privire la initiatorii care apartin de UDMR, nu de PNL.
Acesta a mai adaugat ca CCR oricum ar fi respins o astfel de initiativa, chiar daca ar "fi innebunit cu totii si ar fi votat propunerea".
Reprezentantul USR, Mihai Gotiu, a spus ca "in ultima saptamana au fost sute de proiecte care au trecut tacit" si a adaugat ca este vina PSD "pentru ca detine majoritatea in multe dintre Comisiile importante din Parlament".
Gotiu a spus ca UDMR vine des cu astfel de propuneri doar cu scopul de "a-si mobiliza electoratul", dar contribuie direct si la alimentarea extremismului din partea celor care au puternice sentimente anti-maghiare.
"Sper ca parlamentarii UDMR sa-si dea seama ca n-au facut nimic util pentru cetatenii Romaniei", a mai spus senatorul USR.
Tanczos Barna, reprezentant UDMR, a spus ca "trecutul nu-l mai putem schimba, dar putem construi impreuna o Romanie modern, europeana."
"Este pentru a patra oara cand un proiect privind autonomia trece prin Parlament, dar, din pacate, nu avem parte de o dezbatere reala. Noi, UDMR, purtam aces dialog intr-un cadru constitutional si legal. Mi-ar fi placut ca acest cadru de dezbatere sa fie unul deschis si corect care sa includa o atitudine constructiva din partea tuturor. Se pare, insa, ca nu gasim parteneri pentru o astfel de dezbatere.
Am ajuns impreuna, romani si maghiari din Romania, in secolul 21. (...) Aceasta istorie comuna ne obligam sa discutam despre autonomie cu empatie si intelegere", a spus Tanczos care a amintit si de Declaratia de la Alba Iulia prin care trebuie respectat dreptul fiecarui popor la autodeterminare.
Barna a mai spus ca de-a lungul anilor, cei din "Tinutul Secuiesc" au avut parte de un tratament special si ca romanii sunt datori sa asculte revendicarile comunitatii maghiare din tara noastra.
Reprezentantul UDMR a adaugat ca "va veni momentul cand maghiarii isi vor obtine autonomia, cand membrii Parlamentului vor fi curajosi pentru a se asigura de bunul mers al relatiei romano-maghiare din Romania".
Cazanciuc a raspuns si a spus ca "momentul a venit astazi".
Pl-x nr. 670/2019 nu va mai fi discutat sau dezbatut, respingerea sa in Senat fiind decizionala si definitiva.
Lista vot privind respingerea proiectului pentru autonomia "Tinutului Secuiesc"
Alexadrescu Vlad - pentru;
Andronescu Ecaterina - pentru;
Antal Istvan Lorand - impotriva;
Arcan Emilia - pentru;
Arcas Viorel - pentru;
Avram Nicolae - pentru;
Baciu Gheorghe - pentru;
Badea Viorel - pentru;
Badalau Niculae - pentru;
Badulescu Dorin - pentru;
Bodog Florian - pentru;
Bodnariu Emanuel - pentru;
Brailoiu Tit Liviu - pentru;
Breaz Daniel - pentru;
Bulacu Romulus - pentru;
Butunoiu Daniel - pentru;
Cadariu Daniel - pentru;
Caracota Iancu - pentru;
Cazan Mircea - pentru;
Cazanciuc Robert - pentru;
Carciumaru Florin - pentru;
Chirtes Ioan Cristian - pentru;
Chisalita Ioan - pentru;
Chitac Vergil - pentru;
Citu Florin - pentru;
Coliban Alen - pentru;
Corlatean Titus - pentru;
Costoiu Mihnea - pentru;
Covaciu Severica - pentru;
Craioveanu Lavinia - pentru;
Gabriela Cretu - pentru;
Cristina Ioan - pentru;
Csasar Karoly - impotriva;
Cseke Attila - impotriva;
Dan Carmen - pentru;
Danaila Leon - nu a raspuns la apelul telefonic;
Denes Ioan - pentru;
Derzi Akos - impotriva;
Diaconescu Romica - pentru;
Diaconu Nicolae - pentru;
Dima Carmen - pentru;
Dinica Silvia Monica - pentru;
Dinu Nicoleta - pentru;
Dirca George - pentru;
Dogariu Eugen - pentru;
Dumitrescu Cristian - pentru;
Dumitrescu Iulian - pentru;
Dunca Marius - pentru;
Falcoi Nici - pentru;
Fedorovici Doina - pentru;
Laszlo Feyer - impotriva;
Fenechiu Daniel - pentru;
Fifor Mihai - pentru;
Filipescu Raducu - pentru;
Ganea Ioan - pentru;
Ghica Cristian - pentru;
Gioanca Eugen - pentru;
Gorghiu Alina - pentru;
Gotiu Mihai - pentru;
Hadarca Ion - pentru;
Harau Carmen - pentru;
Ilea Vasile - pentru;
Viorel Ilie - pentru;
Iliescu Catalin - pentru;
Ionascu Gabi - pentru;
Iordache Virginel - pentru;
Iliza Scarlat - pentru;
Laszlo Attila - impotriva;
Les Gabriel - pentru;
Lungu Dan - pentru;
Lungu Vasile - pentru;
Lupu Victorel - pentru;
Manoliu Dan - pentru;
Marciu Ovidiu - pentru;
Marin Gheorghe - pentru;
Marin Nicolae - pentru;
Marusi George - pentru;
Matei Constantin - pentru;
Mazilu Lucian - pentru;
Melescanu Teodor - pentru;
Mihail Radu - pentru;
Mihu Stefan - pentru;
Mirea Siminica - pentru;
Nicolae Moga - pentru;
Nicoara Marius - pentru;
Nicolae Serban - pentru;
Nita Ilie - pentru;
Novac Zoltan - impotriva;
Oprea Mario - pentru;
Oprea Stefan - pentru;
Ortan Ovidiu - pentru;
Pavel Marian - pentru;
Paturca Roxana - pentru;
Pauliuc Nicoleta - pentru;
Panescu Adrian - pentru;
Peres Alexandru - pentru;
Pirvulescu Eugen - pentru;
Pop Gheorghe - pentru;
Pop Liviu - pentru;
Popa Cornel - pentru;
Popa Ion - pentru;
Popescu Tariceanu - pentru;
Preda Radu - pentru;
Presada Florina - pentru;
Rasmerita Cornel - pentru;
Romascanu Lucian - pentru;
Rotaru Ion - pentru;
Ruse Mihai - pentru;
Salam Viorel - pentru;
Savin Emanoil - pentru;
Sbarnea Liliana - pentru;
Scantei Laura - pentru;
Sibinescu Ionut - pentru;
Silistru Doina - pentru;
Simionca Ioan - pentru;
Smarandache Miron - pentru;
Socoran Aurel Horea - pentru;
Stan Ioan - pentru;
Stanescu Paul - pentru;
Stanga George - pentru;
Stocheci Cristina - pentru;
Soptica Costel - pentru;
Talpos Ioan - pentru;
Tanczos Barna - impotriva;
Teodorovici Orlando - pentru;
Toma Catalin - pentru;
Toma Vasilica - pentru;
Trufin Lucian - pentru;
Turos Lorand - impotriva;
Tapu Nazare - pentru;
Tutuianu Adrian - pentru;
Valeca Serban - pentru;
Vela Marcel - pentru;
Vulpescu Ioan - pentru;
Vineri Adrian - pentru;
Zamfir Daniel - pentru.
Advanced Romanian - Autonomia Tinutului Secuiesc
PSD a dat undă verde pentru „Mica Ungarie” în inima României. Ce înseamnă autonomia Ținutului Secuiesc
Un proiect de lege controversat, privind autonomia Ținutului Secuiesc, a fost adoptat tacit de Camera Deputaților, cu largul concurs al PSD, care deține președinția camerei inferioare a Parlamentului României, prin liderul partidului Marcel Ciolacu. Proiectul prevede acordarea autonomiei așa-zisului Ținut Secuiesc, care are în componență județele Harghita, Covasna și o parte din județul Mureș. Proiectul urmează să fie supus dezbaterii Senatului, care este for decizional în acest caz, iar după ultimele luări de poziții, inclusiv a președintelui Klaus Iohannis, se pare că nu va trece la vot.
Autonomia Ținutului Secuiesc nu este o temă nouă. De aproape 30 de ani, UDMR militează pentru a face un soi de stat în stat în județele unde populația majoritară este de etnie maghiară.
Ultima încercare a avut loc în data de 18 decembrie 2019, când doi parlamentari de la UDMR (Biro Zsolt-Istvan şi Kulcsár-Terza József-György) au depus la Camera Deputaților un proiect de lege privind Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc.
Proiectul a primit aviz negativ la discuțiile din comisii și urma să fie suspus dezbaterii în plen. Însă, după izbucnirea crizei de coronavirus, când Parlamentul s-a întrunit doar online, proiectul a fost uitat în sertar, o mare parte din vină având-o președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu (PSD), care avea datoria să îi informeze pe colegii deputați în legătură cu acest proiect de lege controversat, care risca să fie adoptat tacit după expirarea termenului în care ar fi trebuit dezbătut în plen.
E adevărat, nici deputații de la celelalte partide parlamentare (inclusiv PNL) nu au o scuză pentru această scăpare, dar, totuși, Camera Deputaților este condusă de PSD.
Înțelegere tacită între PSD și UDMR sau dezinteres față de cetățeni?
Proiectul a trecut la Camera Deputaților, în data de 23 aprilie 2020, iar ieri (marți, 28 aprilie) a început scandalul. Presa a relatat – răzleț, e drept – despre mizeria care s-a întâmplat „tacit” în Camera Deputaților, iar astăzi (miercuri) președintele Klaus Iohannis a avut o ieșire publică în care a spus că atâta timp cât el va fi președinte al României un astfel de proiect nu va fi aprobat.
Cel mai probabil, proiectul adoptat tacit în Camera Deputaților, care poate fi citit integral aici, nu va trece la votul din Senat, inclusiv PSD anunțând miercuri că va vota împotriva acordării autonomiei Ținutului Secuiesc.
De asemenea, chiar dacă prin absurd va trece și la votul din Senat, președintele Iohannis a spus clar că nu va promulga niciodată o astfel de lege care ar însemna apariția unui soi de stat în stat, pe teritoriul unitar și indivizibil al României, fapt care contravine prevederilor din Constituția României.
Da, dar spiritele au fost deja inflamate. Românii care și-așa erau cu nervii întinși la maxim, după aproape 2 luni de restricții de deplasare, au luat foc când au auzit că undeva în inima țării urmează să apară Mica Ungarie.
De fapt, ce ar însemna autonomia Ținutului Secuiesc?
Potrivit proiectului de lege depus de cei doi deputați UDMR, Ținutul Secuiesc (format din județele Harghita, Covasna și o parte din județul Mureș) ar deveni autonom din punct de vedere administrativ, în sensul că ar urma să fie administrat de un președinte regional, ales prin vot de cetățenii care au domiciliu în județele amintite.
Astfel, la art. 20 din proiectul de lege se prevede că:
„Ținutul Secuiesc va fi condus de un Consiliu de Autoadministrare, care se compune din consilieri regionali aleşi pe o perioadă de patru ani prin alegeri libere şi generale, prin vot secret şi direct. Numărul consilierilor în Consiliul de Autoadministrare este de 77. Numărul mandatelor ce revin circumscripţiilor electorale se calculează în baza datelor ultimului recensământ al populaţiei. Simultan cu alegerea consilierilor în Consiliul de Autoadministrare are loc şi alegerea consilierilor în consiliile scaunelor, în consiliile locale, alegerea preşedintelui Ţinutului Secuiesc, a
preşedinţilor scaunelor şi a primarilor”.
Asta înseamnă că în județele Harghita și Covasna vor exista consilieri locali, regionali și un președinte ales pe o perioadă de 4 ani, care vor conduce Ținutul Secuiesc, culmea, fără să încalce Constituția României – după cum spun inițiatorii proiectului de lege.
Mai departe, la art. 32 sunt specificate clar și Competenţele executive ale Comisiei de Autoadministrare, cităm:
a) aplicarea, controlul, executarea ordonanţelor adoptate de Consiliul de Autoadministrare
b) funcţionarea organelor proprii de autoadministrare
c) inițierea proiectelor de decizie
d) încadrarea şi avansarea în cadrul instituţiilor proprii
e) controlul asupra serviciilor publice de interes regional asupra activităţii instituţiilor publice, ale societăţilor comerciale cu capital de stat şi de interes regional
f) administrarea domeniului public şi privat al regiunii
g) administrarea domeniului public şi privat de stat de interes regional
h) înfiinţarea şi administrarea societăţilor comerciale proprii
i) exercitarea competenţelor în domeniul finanţelor
j) elaborarea şi executarea bugetului autonom al regiunii
k) planificarea şi facilitarea dezvoltării economice a regiunii
l) aplicarea politicii fiscale, financiare şi comerciale a regiunii
m) înfiinţarea, respectiv desfiinţarea instituţiilor publice ale regiunii
n) supravegherea şi controlul activităţii poliţiei comunitare, colaborarea cu celelalte organe poliţieneşti
o) încheierea contractelor internaţionale referitoare la regiune realizarea şi aplicarea colaborărilor interregionale
p) garantarea folosirii libere a limbilor cu statut egal în regiune
q) funcţionarea sistemului de învăţământ de stat şi în cadrul acestuia a sistemului de învăţământ în limba maghiară.
Pe românește, UDMR dorește să facă o enclavă în centrul României, să aibă o regiune pe care să o poată administra pe principii stabilite de forurile înființate pe plan local. Să impună limba maghiară (vezi punctul q) în cadrul sistemului de învățământ de stat și să poată dispune de „administrarea domeniului public şi privat de stat de interes regional” (vezi punctul g), adică al Consiliului de Autoadministrare.
Apoi, la art. 34 se precizează că „Comisia de Autoadministrare are în competenţă numirea funcţionarilor publici în funcţii de conducere„. Așadar, totul se va rezolva prin numire, pe plan local, nu prin concurs, de către Comisia de Autoadministrare.
Mai mult, referitor la accesul la actul de Justiție din viitorul Ținutul Secuiesc autonom, la art. 122 se spune clar că:
” Judecătorii, procurorii şi grefierii autorităţilor judiciare din Ţinutul Secuiesc trebuie să cunoască pe lângă limba
oficială a statului şi limba maghiară. Concursurile pentru ocuparea posturilor în acest sistem, trebuie organizate parţial în limba română şi parţial în limba maghiară„.
Prin urmare, dacă vrei să ajungi judecător sau procuror în Harghita sau Covasna, trebuie să știi limba maghiară. Asta înseamnă că acolo vor ajunge magistrați numai cetățeni din rândul etnicilor majoritari.
Sunt multe alte prevederi în acest proiect de lege care au inflamat spiritele în spațiul public. Însă, după cum au tot ținut să precizeze decidenții politici, un astfel de proiect legislativ cu privire la autonomia Ținutului Secuiesc nu va ajunge să fie niciodată literă de lege, să fie pus în practică.
Dar iată că UDMR, care riscă să nu mai intre în viitorul Parlament, fiind cotată cu 2-3% în sondaje, a reușit să agite spiritele (cu ajutorul PSD) și să transmită un mesaj clar alegătorilor săi că, iată, ea s-a luptat pentru autonomie, dar „scârbele” astea de români nu au vrut, domn’e, să îi lase să facă Mica Ungarie pe teritoriul „unitar și indivizibil al României”.
https://www.faramogul.ro/psd-a-dat-unda-verde-pentru-mica-ungarie-in-inima-romaniei-ce-inseamna-autonomia-tinutului-secuiesc/
Advanced Romanian - Autonomia Tinutului Secuiesc
Autonomia Ținutului Secuiesc, votată: ce prevede legea și ce se întâmplă în continuare
Membrii UDMR s-ar putea să iasă cei mai câștigați din această pandemie, după ce proiectul lor de autonomie pentru Ținutul Secuiesc a fost adoptat tacit de Camera Deputaților.Din acest moment, poți șterge cu buretele oriceglume pe care le-ai făcut în ultimele decenii despre autonomia Ținutului Secuiesc. Trecând peste toate avizele negative din partea comisiilor din Parlament și lăsând la o parte dezbaterile legate de constituționalitatea respectivului proiect de lege, tocmai a trecut de Camera Deputaților.
Deputații români au decis ca o parte semnificativă din România să devină ținut autonom, cu președinte propriu ales la patru ani. În această regiune, limba maghiară va deveni limbă oficială și va avea același statut precum limba română.
Partea absolut fascinantă ține de modul în care acest proiect a făcut un pas important spre a deveni lege. Proiectul de lege avea avize negative în comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților dar a depășit termenul de dezbatere și adoptare în plen. Prin urmare, potrivit regulamentului, se consideră adoptat fără dezbatere. Atât de simplu.
Consecințele materializării acestui proiect sunt numeroase, dar există câteva puncte mai importante. Dacă va deveni lege, Ținutul Secuiesc se transformă în regiune autonomă cu personalitate juridică în cadrul României iar limbile maghiară și română vor fi folosite în instituțiile publice de cetățenii domiciliați în Ținutul Secuiesc.
În cazul în care nu îți este foarte clar ce înseamnă Ținutul Secuiesc din punct de vedere al teritoriului, poți parcuge lista de mai jos:
b) Scaunul Orbai (Orbaiszck), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Covasna (Kovzszna)
c) Scaunul Sepsi (Sepsiszck), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Sfantu Gheorghe (Sepsiszentgyorgy)
d) Scaunul Ciuc (Csikszck), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Miercurea Ciuc (Csikszereda)
e) Scaunul Odorhei (Udvarhelyszck), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Odorheiu Secuiesc (Szckelyudvarhely)
f) Scaunul Gheorgheni (Gyergyoszck), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Gheorgheni (Gyergyoszentmiklos)
g) Scaunul Mures (Marosszck), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Targu Mures (Marosvasarhely)
h) Scaunul Miclosoara-Bradut (Miklosvar-Bardoc) (Miklosvar-Bardocszck), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Baraolt (Barot)”, se arată în inițiativa legislativă a deputaților UDMR.
https://playtech.ro/2020/autonomia-tinutului-secuiesc-votata-ce-prevede-legea-si-ce-se-intampla-in-continuare/
Advanced Romanian - Autonomia Tinutului Secuiesc
Autonomie pentru "Ţinutul Secuiesc"?
Partidul Civic Maghiar din România a cerut autorităţilor locale din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş să organizeze referendumuri oficiale pentru autonomia teritorială a aşa-numitului "Ţinut Secuiesc".
PCM intenţionează să folosească rezultatele acestui referendum pentru a înainta Parlamentului României o iniţiativă legislativă cetăţenească în vederea acordării autonomiei teritoriale a "Ţinutului Secuiesc". Corespondentul nostru Keno Verseck a vizitat regiunea şi relatează despre proiectul autonomiştilor maghiari.
Radicalii maghiari se pregătesc pentru alegerile parlamentare
Cum era de aşteptat, campania electorală a Partidului Civic Maghiar se va axa pe tema autonomiei teritoriale. Este o noţiune, la care clasa politică românească nu mai reacţionează cu isterie, ci „doar” cu suspiciune. Acest progres nu se datorează insă eforturilor explicative ale autonomiştilor maghiari. Deşi ei se declară nemultumiţi de reformele administrative, n-au reuşit să clarifice, printr-o concepţie detaliată, cum trebuie să arate autonomia teritorială dorită de ei.
Baza comună a ideilor autonomiste din PCM este crearea unui Ţinut Secuiesc, o entitate administrativă care să cuprindă judeţele Harghita, Covasna şi o parte a judeţului Mureş. Dincolo de aceasta, concepţiile sunt vagi şi diferă. Elöd Papp, unul dintre liderii PCM din judeţul Harghita, invocă mai multe modele de autonomie, de la cel catalan pînă la cel al Tirolului de sud. S-ar mulţumi însă şi cu mai puţin. Elöd Papp:
De pildă, Germania. Să nu uităm că Germania este un stat federal ceea ce ne-ar conveni şi nouă foarte mult.
Zoltán Gazda, unul dintre liderii PCM din judeţul Covasna, este mai exigent:
O să avem un guvern separat, dar care funcţionează paralel cu guvernul României. Rămîne teritoriu românesc Ţinutul secuiesc, doar are o autoguvernare largă, să sperăm. Atunci, încep nişte negocieri cu guvernul României, ce procentaj din impozit rămîne pe loc, ce procentaj ajunge la Bucureşti. De obicei, la autonomiile largi, cam 80 la sută rămîne pe loc.
Să dispunem de zăcămîntele. Ţinutul secuiesc este deosebit de bogat. Să ne gîndim doar la apele minerale, ce avem, cît avem aici, toate sînt îmbuteliate de concerne din Bucureşti, tot impozitul, toate valoarea apei ajunge la Bucureşti, la aceste concerne, se impozitează la Bucureşti, nimic nu rămîne pe loc.
UDMR - "şmecheri de Bucureşti"
Marko Bela, liderul UDMR
Cei mai mulţi lideri PCM din Secuime susţin că ideile lor au un sprijin larg în rîndul populaţiei locale. Totuşi, încrederea în sine a partidului nu pare a fi foarte mare: Civicii maghiari au decis că nu vor întra în competiţie electorală ca partid, ci vor avea doar aşa zişi candidaţi independenţi. Fiind partid tînăr, care a fost înregistrat abia la începutul anului, nu are încă resursele organizatorice si financiare necesare pentru o largă campanie electorală, dupa cum spune Elöd Papp. De aceea, afirmă Papp, PCM va avea doar ciţiva candidaţi în locuri alese din regiunea secuiască:
Candidaţii UDMR din Secuime care nu sînt pro-autonomie, sigur că vor avea un opozant din partea noastră pentru a reuşi să ducem ideea autonomiei mai departe.
De altfel, UDMR-ul este văzut, de către cei mai multi lideri PCM ca un partid care „s-a bucureştenizat“ şi „s-a şmecherit“, după cum se exprimă Papp şi Gazda, un partid care a trădat interesele minorităţii maghiare. Zoltán Gazda:
De cînd a întrat în guvernul României, de atunci, absolut nimic nu a făcut sau aproape nimic nu a făcut pentru comunitatea maghiară. A reprezentat guvernul României, normal, şi nişte ţeluri economice, dar ţelurile naţionale nu au fost reprezentate, din păcate, zic.
Liderii PCM sunt constienţi că ideile lor provoacă, cel puţin, reacţii adverse puternice în rîndul clasei politice româneşti. Ei nu cred, totuşi, că în România vor mai fi posibile conflicte interetnice violente, aşa cum s-a întîmplat în 1990 la Tîrgu Mureş sau aşa cum se întîmplă în Kosovo. Elöd Papp:
Comunitatea maghiară a demonstrat că este o comunitate paşnică, care luptă prin instrumente politice, parlamentare, legislative pentru doleanţele lor.
https://www.dw.com/ro/autonomie-pentru-%C5%A3inutul-secuiesc/a-3731358
Advanced Romanian - Autonomia Tinutului Secuiesc
Kelemen Hunor, despre autonomia Ținutului Secuiesc: Nicio formă de autonomie nu lezează unitatea statului român/ Autonomie nu înseamnă secesionism
Vicepremierul României, liderul UDMR Kelemen Hunor, a declarat marţi seara, într-o emisiune televizată, făcând referire la discuţiile despre autonomia Ţinutului Secuiesc, că nicio formă de autonomie nu lezează unitatea statului român şi integritatea teritorială.
„Noi am spus de fiecare dată şi sunt de acord cu dumneavoastră că trebuie o abordare extrem de echilibrată şi cu argumente şi de fiecare dată trebuie să spui că nici autonomia locală, nici autonomia regională, nicio formă de autonomie nu lezează unitatea statului român şi integritatea teritorială. Astea sunt lucrurile care trebuie precizate de fiecare dată şi eu încerc când discutăm serios şi cu argumente despre orice formă de subsidiaritate sau de autonomie să încep cu această frază: nu lezează integritatea teritorială şi unitatea naţională”, a declarat Kelemen Hunor, la Antena 3.
Liderul UDMR a spus că autonomia înseamnă subsidiaritate şi aducerea deciziilor la nivelul comunităţii, nu secesionism.
„Da, există această sensibilitate, zic eu absolut fără nicio bază, dar o înţeleg, da, fiindcă oamenii au impresia că autonomie înseamnă secesionism. Nu înseamnă secesionism. Universităţile sunt autonome, sunt regii autonome, nu există secesionism. Autonomie înseamnă că tu decizi despre viaţa ta. În ceea ce priveşte această idee a subsidiarităţii, e valabilă pentru fiecare comunitate locală, nu e valabilă doar pentru Secuime, nu e valabilă doar pentru o anumită parte a ţării. Da, acolo unde trăiesc maghiari sau alte comunităţi etnice, intervine o altă chestiune: competenţa lingvistică, asta este ceva în plus faţă de Oltenia, faţă de Moldova, faţă de Muntenia: o competenţă lingvistică în relaţia cu autorităţile, dincolo de şcoală, dincolo de instituţiile culturale. Dar, în rest, lucrurile ar trebui să meargă paralel: decizii lăsate în mâna comunităţilor locale, în cele mai multe domenii, cu mici excepţii, asta am spus de fiecare dată. Fiindcă relaţiile externe, Justiţia, Apărarea, Ordinea Publică de fiecare dată trebuie să rămână la nivelul autorităţii centrale. Despre acest lucru vorbim”, a mai spus vicepremierul României.
Acesta a punctat faptul că şi Secuimea face parte din România, ca şi Ţara Moţilor, Dobrogea sau alte regiuni, în ţara noastră existând mai multe identităţi regionale.
Kelemen a făcut referire şi la afirmaţiile din luna aprilie ale preşedintelui Klaus Iohannis, potrivit căruia PSD a făcut o înţelegere cu UDMR ca „să dea Ardealul ungurilor” şi a arătat că îşi menţine părerea că şeful statului a greşit la acea dată, dar consideră că acestea au făcut parte din campania electorală de la acea vreme, însă nu pot fi uitate.
„Nu se uită aceste lucruri, dar în a ţine minte lucrurile nu schimbi trecutul. A ierta şi a trece mai departe, schimbi viitorul. Noi acum ne-am întors cu faţa spre viitor şi vreau să cred că vom reuşi să construim împreună ceva”, a mai afirmat vicepremierul României.
El a mai menţionat că a mai propus şi va mai încerca să propună ca problematica minorităţii maghiare să fie scoasă din dezbaterile şi luptele politice interne, întrucât de fiecare dată apar tensiuni şi se pune la îndoială loialitatea maghiarilor din România.
„Dacă de fiecare dată când partidele mari româneşti intră în război, nu cu noi, nu cu ţara, nu cu cetăţenii, cu ei, că aşa e în politică şi ne bagă pe noi în această luptă, atunci imediat apar tensiuni. Oamenii spun ‘domnule, stai, stai că dacă acela spune că ungurii vor să fure Ardealul, că maghiarii vor să facă rău României, e o problemă undeva’. De fapt, noi niciodată nu am vrut, nu vrem şi nu vom face rău României, nici eu nici colegii mei. E ţara noastră, am rămas aici, nu am plecat, aşa cum nu au plecat nici părinţii noştri, nici străbunicii, nici bunicii noştri. Noi vrem să construim o ţară mai bună, împreună cu românii. Deci, asta trebuie să fie perspectiva. Dacă tot timpul se pune la îndoială şi sub semnul întrebării loialitatea maghiarilor din România, asta e o problemă: fiindcă eu m-am născut aici, sunt cetăţean român şi exact cum orice om din această ţară respectă ţara şi eu sunt loial, sunt şi maghiarii. Să nu se pună la îndoială niciodată loialitatea maghiarilor din România, fiindcă nu e corect”, a arătat Kelemen Hunor.
În legătură cu folosirea steagului secuiesc, liderul Uniunii a ţinut să precizeze că acesta face parte din simbolistica unei comunităţi din România şi „nu este împotriva românilor sau a României”, aşa cum nici „secuii nu sunt împotriva românilor şi a României”.
g4media.ro/kelemen-hunor-despre-autonomia-tinutului-secuiesc-nicio-forma-de-autonomie-nu-lezeaza-unitatea-statului-roman-autonomie-nu-inseamna-secesionism.html