Advanced Romanian - Autonomia Tinutului Secuiesc

 

Autonomie pentru "Ţinutul Secuiesc"?

Partidul Civic Maghiar din România a cerut autorităţilor locale din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş să organizeze referendumuri oficiale pentru autonomia teritorială a aşa-numitului "Ţinut Secuiesc".

PCM intenţionează să folosească rezultatele acestui referendum pentru a înainta Parlamentului României o iniţiativă legislativă cetăţenească în vederea acordării autonomiei teritoriale a "Ţinutului Secuiesc". Corespondentul nostru Keno Verseck a vizitat regiunea şi relatează despre proiectul autonomiştilor maghiari.

Radicalii maghiari se pregătesc pentru alegerile parlamentare

Cum era de aşteptat, campania electorală a Partidului Civic Maghiar se va axa pe tema autonomiei teritoriale. Este o noţiune, la care clasa politică românească nu mai reacţionează cu isterie, ci „doar” cu suspiciune. Acest progres nu se datorează insă eforturilor explicative ale autonomiştilor maghiari. Deşi ei se declară nemultumiţi de reformele administrative, n-au reuşit să clarifice, printr-o concepţie detaliată, cum trebuie să arate autonomia teritorială dorită de ei.

Baza comună a ideilor autonomiste din PCM este crearea unui Ţinut Secuiesc, o entitate administrativă care să cuprindă judeţele Harghita, Covasna şi o parte a judeţului Mureş. Dincolo de aceasta, concepţiile sunt vagi şi diferă. Elöd Papp, unul dintre liderii PCM din judeţul Harghita, invocă mai multe modele de autonomie, de la cel catalan pînă la cel al Tirolului de sud. S-ar mulţumi însă şi cu mai puţin. Elöd Papp:

De pildă, Germania. Să nu uităm că Germania este un stat federal ceea ce ne-ar conveni şi nouă foarte mult.

Zoltán Gazda, unul dintre liderii PCM din judeţul Covasna, este mai exigent:

O să avem un guvern separat, dar care funcţionează paralel cu guvernul României. Rămîne teritoriu românesc Ţinutul secuiesc, doar are o autoguvernare largă, să sperăm. Atunci, încep nişte negocieri cu guvernul României, ce procentaj din impozit rămîne pe loc, ce procentaj ajunge la Bucureşti. De obicei, la autonomiile largi, cam 80 la sută rămîne pe loc.

Să dispunem de zăcămîntele. Ţinutul secuiesc este deosebit de bogat. Să ne gîndim doar la apele minerale, ce avem, cît avem aici, toate sînt îmbuteliate de concerne din Bucureşti, tot impozitul, toate valoarea apei ajunge la Bucureşti, la aceste concerne, se impozitează la Bucureşti, nimic nu rămîne pe loc.

UDMR - "şmecheri de Bucureşti"

Marko Bela, liderul UDMR

Cei mai mulţi lideri PCM din Secuime susţin că ideile lor au un sprijin larg în rîndul populaţiei locale. Totuşi, încrederea în sine a partidului nu pare a fi foarte mare: Civicii maghiari au decis că nu vor întra în competiţie electorală ca partid, ci vor avea doar aşa zişi candidaţi independenţi. Fiind partid tînăr, care a fost înregistrat abia la începutul anului, nu are încă resursele organizatorice si financiare necesare pentru o largă campanie electorală, dupa cum spune Elöd Papp. De aceea, afirmă Papp, PCM va avea doar ciţiva candidaţi în locuri alese din regiunea secuiască:

Candidaţii UDMR din Secuime care nu sînt pro-autonomie, sigur că vor avea un opozant din partea noastră pentru a reuşi să ducem ideea autonomiei mai departe.

De altfel, UDMR-ul este văzut, de către cei mai multi lideri PCM ca un partid care „s-a bucureştenizat“ şi „s-a şmecherit“, după cum se exprimă Papp şi Gazda, un partid care a trădat interesele minorităţii maghiare. Zoltán Gazda:

De cînd a întrat în guvernul României, de atunci, absolut nimic nu a făcut sau aproape nimic nu a făcut pentru comunitatea maghiară. A reprezentat guvernul României, normal, şi nişte ţeluri economice, dar ţelurile naţionale nu au fost reprezentate, din păcate, zic.

Liderii PCM sunt constienţi că ideile lor provoacă, cel puţin, reacţii adverse puternice în rîndul clasei politice româneşti. Ei nu cred, totuşi, că în România vor mai fi posibile conflicte interetnice violente, aşa cum s-a întîmplat în 1990 la Tîrgu Mureş sau aşa cum se întîmplă în Kosovo. Elöd Papp:

Comunitatea maghiară a demonstrat că este o comunitate paşnică, care luptă prin instrumente politice, parlamentare, legislative pentru doleanţele lor.

https://www.dw.com/ro/autonomie-pentru-%C5%A3inutul-secuiesc/a-3731358