Pentru a intra in posesia despagubirilor de razboi datorate de Romania Rusiei Sovietice s-a semnat la 8 mai 1945 un acord economic intre cele doua state prin care se infiintau companiile mixte cu participatie romana si sovietica denumite sovromuri.
Statul roman si cel sovietic urmau sa investeasca fiecare o parte din capitalul necesar infiintarii acestor companii.
Domeniile vizate de aceste societati erau industria, agricultura, transporturile si sectorul bancar.
Rezultatele acestei colaborari urmau a fi impartite intre cele doua tari, ajutand economia romaneasca sa isi revina dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial si in acelasi timp sa-si plateasca datoria de 300 de milioane de dolari.
Acordul nu s-a respectat, sovieticii preluand efectiv controlul asupra principalelor ramuri ale economiei. Ei au folosit drept capital utilaje capturate de la germani, pe care mai apoi statul roman a trebuit sa il rascumpere pe sume exagerate.
Specialistii trimisi de la Moscova au aservit economia Romaniei intereselor sovietice, facilitand transferul rapid si ieftin al unor importante parti ale resurselor tarii catre Uniunea Sovietica, in timp ce propaganda vremii punea accent pe relatiile de prietenie intre cele doua state.
O vina importanta o poarta si comunistii romani ai vremii care nu s-au opus infiintarii sovromurilor, in contextul in care foametea si seceta facea ravagii in 1946, valoarea monedei nationale era foarte scazuta si piata era lipsita de produse de baza, adaugand problemelor postbelice ale tarii.
Infiintarea sovromurilor
Pe 17 iulie 1945 a fost creat Sovrompetrol. In urmatorii ani a ajuns sa detina o treime din productia interna de titei restul apartinand companiilor de stat Muntenia si Moldova. La 1 septembrie 1950 si aceste companii au fost dizolvate si incluse in Sovrompetrol, intreaga industrie petroliera ajungand din acel moment sub controlul sovietic.
Pe 19 iulie s-a infiintat Sovromtransport care a intrat in posesia principalelor rute de navigatie si a porturilor Galati, Constanta, Braila si Giurgiu. Dupa aceea a aparut Sovromcarbune ce se ocupa de exploatarile miniere din Valea Jiului, Sovromtractor ce va deveni Tractorul Brasov Sovrommetal ce extragea minereul de fier de langa Resita, Sovromfilm ce era o unealta de propaganda prin importul de filme sovietice, Sovrombanc ce detinea monopolul bancar precum si alte zeci de societati ce vor fi infiintate in perioada 1945-1952.
Sovromcuart si bomba atomica sovietica
Sovromcuart s-a creat in 1952 fiind printre ultimele societati de acest tip. A furnizat 18.000 de tone de uraniu destinat proiectului Uniunii Sovietice de a isi dezvolta propria bomba atomica, aceeasi cantitate putand sa alimenteze reactoarele de la Cernavoda timp de un secol.
Muncitorii erau prizonieri politici si nu aveau nicio masura de protectie atunci cand manevrau materialele radioactive. Multi mureau din cauza iradierii. In locul lor erau adusi uneori localnici pentru a scoate uraniul din mine, dar care de multe ori nu cunosteau pericolul la care se expuneau. Principalele exploatari erau la Stei si Baita din judetul Bihor zone ce si in prezent sufera de pe urma reziduurile radioactive.
Sfarsitul companiilor mixte romano-sovietice
Din punct de vedere economic tara noastra a avut de suferit foarte mult din cauza acestor societati. Preturile marfurilor erau stabilite la nivelul anului 1938, iar 85 % din exporturile romanesti se indreptau spre Uniunea Sovietica, aceasta iesind foarte avantajata din acest schimb. In acelasi timp noi importam la pret intreg.
Reparatiile de razboi oficiale se ridicau la suma de de 300 de milioane de dolari, dar sovieticii au reusit sa scoata peste doua miliarde de dolari din participatia lor in sovromuri. Facand o comparatie, produsul intern brut al Romaniei in 1945 era de circa 500 de milioane de dolari.
Odata cu moartea lui Stalin conducerea Partidului Muncitoresc Roman a incercat sa puna capat acestei practici de drenaj a economiei romanesti. Initiativa comunistilor romani a fost aprobata de Hrusciov si in 1954 12 dintre cele mai importante sovromuri au fost preluate de statul roman urmand sa plateasca in schimb suma de noua miliarde de dolari.
Evaluarea romaneasca s-a ridicat doar la trei miliarde a capitalului sovietic investit in aceste societati si dupa discutii diplomatice indelungate suma s-a stabilit undeva la cinci miliarde.
Odata cu desfiintarea ultimului sovrom in 1956 cuplata cu retragerea armatei sovietice de pe teritoriul Romaniei doi ani mai tarziu se marcheaza indepartarea de controlul exercitat de Moscova asupra afacerilor interne ale statului roman si sfarsitul ocupatiei sovietice.
No comments:
Post a Comment