IF YOU DOWNLOAD THIS LESSON OR ANY OF THE AUDIO FILES, DO NOT FORGET TO SAY THANK YOU IN THE COMMENTS SECTION.
Bocsánat, nem értem!
A: Én beszélek magyarul.
B: Én nem beszélek magyarul.
A: Beszélsz angolul?
B: Igen, beszélek angolul.
A: Beszélsz franciául?
B: Nem, nem beszélek franciául.
A: Értesz magyarul?
B: Bocsánat, nem értek magyarul, csak angolul tudok.
You can listen to this lesson here. 这里可以听.
English Translation
Sorry, I don’t understand!
A: I speak Hungarian.
B: I don’t speak Hungarian.
A: Do you speak English.
B: Yes, I speak English.
A: Do you speak French?
B: No, I don’t speak (literally ’know’)French.
A: Do you understand Hungarian?
B: Sorry, I don’t understand Hungarian. I only speak English.
不好意思，我听不懂
A: 我会说匈文。
B: 我不会说匈文。
A: 你会说英文吗？
B: 是的，我会说英文。
A: 你会说法语吗？
B: 不，我不会说法语。
A: 匈文你听得懂吗？
B: 不好意思，我听不懂匈文。我只是会说英文。
Új szavak New Words 生词
bocsánat – sorry 对不起
értem – I understand 我明白了
beszélek – I speak 我说
magyarul – Hungarian 匈文
angolul – English 英文
csak – only 只
tudok – I know 知道
Nyelvek Languages 语言
román style:italic;">Romanian 罗语
francia French 法语
olasz Italian 意大利语
görög Greek 希腊语
török Turkish 土耳其语
spanyol Spanish 西班牙语
finn Finnish 芬兰语
Nota Bene:
When you say that you speak the language, you must add the -ul or one of its variants to the end of the word.
(román) Beszélz románul? -----------------Do you speak Romanian? 你会说罗语吗?
(francia) Nem beszélek franciául.-----------I don’t speak French. 我不会说法语.
(olasz) Nem tudok olaszul. -----------------I don’t speak Italian. 我不会说意大利语。
(spanyol) Nem értek spanyolul. -------------I don’t understand Spanish.西班牙语我听不懂。
but pay attention to:
(görög) A bátyám beszél görögül.------------My brother speaks Greek. 我哥会说希腊语。
(török) A barátod nem beszél törökül -------Your friend doesn’t speak Turkish. 你的朋友不会说英文。
(finn) Ő beszél finnül. --------------------He speaks Finnish. 他会说芬兰语。
You can listen to the audio here 这里可 以听今天的播课
Skype lessons on demand in Chinese, Korean, German, Romanian and Hungarian. Cumparati acum un DICTIONAR ROMAN-CHINEZ. Pretul este de doar 90 RON. Dau lectii de chineza, coreeana, maghiara sau germana prin intermediul, facebook sau wechat.
Wednesday, September 15, 2010
Tuesday, September 14, 2010
Beginner Hungarian - Milyen nap van ma?
IF YOU DOWNLOAD THIS LESSON OR ANY OF THE AUDIO FILES, DO NOT FORGET TO SAY THANK YOU IN THE COMMENTS SECTION.
A: Milyen nap van ma?
B: Ma hétfő van.
A: Milyen nap van holnap, kedd?
B: Nem, holnap szerda van.
A: Milyen nap volt tegnap?
B: Tegnap szombat volt.
A: Milyen nap volt tegnapelőtt?
B: Tegnapelőtt csütörtök volt.
A: Te milyen napokon dolgozol?
B: Hétfőtől péntekig reggel nyolctól délután négyig az irodában vagyok.
A: Hol leszel szombaton?
B: Otthon leszek.
You can listen to the lesson here 这里可以听今天的播课
English Translation
A: What day is it today?
B: Today is Monday?
A: Tomorrow’s Tuesday, right?
B: No, tomorrow’s Wednesday.
A: What day was it yesterday?
B: Yesterday was Saturday.
A: What day was the day before yesterday?
B: The day before yesterday was Thursday.
A: On what days do you work?
B: From Monday to Friday, between eight in the morning and four in the afternoon I am at the office.
A: Where will you be on Saturday?
B: I will be at home.
中文
A: 今天星期几？
B: 今天是星期一吗？
A: 明天是星期二吗？
B: 不，明天是星期三。
A: 昨天星期几？
B: 昨天星期六。
A: 前天星期几?
B: 前天星期四。
A: 你哪一天上班？
B: 从星期一到星期五早上八点到下午四点我在办公室里。
A: 星期六你打算在哪儿？
B: 我在家。
Új szavak New Words 生词
nap – day 日子
ma – today 今天
holnap – tomorrow 明天
tegnap – yesterday 昨天
volt – was (lenni = infinitive form) lenni的过去时
tegnapelött – day before yesterday 前天
dolgozni – work 工作
iroda – office 办公室
lenni – to be 是
A hét napjai Days of the Week 日子
hétfő Monday 星期一
kedd Tuesday 星期二
szerda Wednesday 星期三
csütörtök Thursday 星期四
péntek Friday 星期五
szombat Saturday 星期六
vasárnap Sunday 星期日
You can listen to the recording here 这里可 以听今天的播课
Milyen napon On which day 在哪一天?
hétfő----------hétfőn
kedd----------kedden
szerda--------szerdán (a becomes á)
csütörtök----- csütörtökön
péntek-------- pénteken
szombat------ szombaton
vasárnap-----vasárnap
Melyik naptál meddig From which day 从哪一天开始到哪一天
hétfőtől----------hétfőig from Monday----------till Monday
keddtől----------keddig
szerdától--------szerdáig (a becomes á)
csütörtöktől----- csütörtökig
péntektől-------- péntekig
szombattól------ szombatig
vasárnaptól-----vasárnapig
A: Milyen nap van ma?
B: Ma hétfő van.
A: Milyen nap van holnap, kedd?
B: Nem, holnap szerda van.
A: Milyen nap volt tegnap?
B: Tegnap szombat volt.
A: Milyen nap volt tegnapelőtt?
B: Tegnapelőtt csütörtök volt.
A: Te milyen napokon dolgozol?
B: Hétfőtől péntekig reggel nyolctól délután négyig az irodában vagyok.
A: Hol leszel szombaton?
B: Otthon leszek.
You can listen to the lesson here 这里可以听今天的播课
English Translation
A: What day is it today?
B: Today is Monday?
A: Tomorrow’s Tuesday, right?
B: No, tomorrow’s Wednesday.
A: What day was it yesterday?
B: Yesterday was Saturday.
A: What day was the day before yesterday?
B: The day before yesterday was Thursday.
A: On what days do you work?
B: From Monday to Friday, between eight in the morning and four in the afternoon I am at the office.
A: Where will you be on Saturday?
B: I will be at home.
中文
A: 今天星期几？
B: 今天是星期一吗？
A: 明天是星期二吗？
B: 不，明天是星期三。
A: 昨天星期几？
B: 昨天星期六。
A: 前天星期几?
B: 前天星期四。
A: 你哪一天上班？
B: 从星期一到星期五早上八点到下午四点我在办公室里。
A: 星期六你打算在哪儿？
B: 我在家。
Új szavak New Words 生词
nap – day 日子
ma – today 今天
holnap – tomorrow 明天
tegnap – yesterday 昨天
volt – was (lenni = infinitive form) lenni的过去时
tegnapelött – day before yesterday 前天
dolgozni – work 工作
iroda – office 办公室
lenni – to be 是
A hét napjai Days of the Week 日子
hétfő Monday 星期一
kedd Tuesday 星期二
szerda Wednesday 星期三
csütörtök Thursday 星期四
péntek Friday 星期五
szombat Saturday 星期六
vasárnap Sunday 星期日
You can listen to the recording here 这里可 以听今天的播课
Milyen napon On which day 在哪一天?
hétfő----------hétfőn
kedd----------kedden
szerda--------szerdán (a becomes á)
csütörtök----- csütörtökön
péntek-------- pénteken
szombat------ szombaton
vasárnap-----vasárnap
Melyik naptál meddig From which day 从哪一天开始到哪一天
hétfőtől----------hétfőig from Monday----------till Monday
keddtől----------keddig
szerdától--------szerdáig (a becomes á)
csütörtöktől----- csütörtökig
péntektől-------- péntekig
szombattól------ szombatig
vasárnaptól-----vasárnapig
Monday, September 13, 2010
Coming up next: Beginner Hungarian_Milyen nap van ma?
Don't forget to visit tomorrow for a new upload in the Beginner Hungarian Series. You will learn to ask about the days of the Hungarian week.
Sunday, September 12, 2010
Beginner Hungarian 初级匈文
IF YOU DOWNLOAD THIS LESSON OR ANY OF THE AUDIO FILES, DO NOT FORGET TO SAY THANK YOU IN THE COMMENTS SECTION.
Közlekedés Budapesten
A: Milyen a tömegközlekedés Budapesten?
B: Szerintem nagyon jó. Van minden: busz, metró, vilamos, HÉV és troli. Viszonylag sűrűn járnak. Ezért elég könnyen lehet eljutni egyik helyről a másikra.
A: Biciklizni lehet?
B: Vannak bicikliutak, de még így is veszélyes.
A: Taxizni érdemes?
B: Nem, mert nagyon drága. Dugó miatt, autóval ugyszintén nem érdemes Budapesten közlekedni.
A: Értem mire gondolsz.
You can listen to the lesson here 这里可以听今天的播课
English Translation
Transportation in Budapest
A: What is the public transportation system like in Budapest?
B: In my opinion it is very good. You have everything: buses, the metro, trams, interurban trains and trolleys. They circulate with a fairly high frequency. That is why you can get pretty easily from one place to another.
A: Can you ride your bicycle in Budapest?
B: There are bicycle lanes, however it’s still dangerous.
A: Is is worth taking a taxi?
B: No, because it’s very expensive. Because of traffic jams, driving a car around Budapest it is also not worth it.
A: I see what you mean.
中文
布达佩斯的交通
A: 布达佩斯的交通怎么样？
B: 依我来看挺好。什么都有：公共汽车，地铁，有轨点车，市际铁路，电车什么的。他们来往率还挺高。所以到所你想要的地方比较容易。
A: 城市里可以骑自行车吗？
B: 虽然这里有自行车道，可是骑自行车还挺危险。
A: 坐出租车方便吗？
B: 方便是方便，但是很贵。因为堵车，得在布达佩斯开车不值。
A: 我明白你的意思。
Új szavak Vocabulary 词汇
milyen – what is it like? 怎么样
tömegközlekedés – public transportation 公用交通
szerintem – in my opinion 依我来看
nagyon – very 很
jo – good 好
minden – everything 所有的
busz – bus 公共汽车
metró – metro 地铁
vilamos – tram 有轨电车
HÉV – interurban train 市际火车
troli – trolley-bus 电车
viszonylag – fairly 挺
sűrűn – frequently 经常
járnak – circulate 来往
ezért – for this reason 所以
elég – fairly 比较
könnyen – easily 容易地
lehet – it is possible 可能
eljutni – reach 到
egyik helyről a másikra – from one point to another 从某一个地方到另外一个地方
biciklizni – ride the bicycle 骑自行车
bicikliutak – bicycle lane 自行车道
de még így is – even so 这样也是
veszélyes – dangerous 危险
taxizni – to take a taxi 打的
érdemes – worthwhile 值得
drága – expensive 贵
dugó – traffic jam 堵车
miatt – because 因为
autó – car 汽车
ugyszintén – also 也
értem – I understand 我明白
mire gondolsz – What are you thinking of? 你在想什么
Közlekedés Budapesten
A: Milyen a tömegközlekedés Budapesten?
B: Szerintem nagyon jó. Van minden: busz, metró, vilamos, HÉV és troli. Viszonylag sűrűn járnak. Ezért elég könnyen lehet eljutni egyik helyről a másikra.
A: Biciklizni lehet?
B: Vannak bicikliutak, de még így is veszélyes.
A: Taxizni érdemes?
B: Nem, mert nagyon drága. Dugó miatt, autóval ugyszintén nem érdemes Budapesten közlekedni.
A: Értem mire gondolsz.
You can listen to the lesson here 这里可以听今天的播课
English Translation
Transportation in Budapest
A: What is the public transportation system like in Budapest?
B: In my opinion it is very good. You have everything: buses, the metro, trams, interurban trains and trolleys. They circulate with a fairly high frequency. That is why you can get pretty easily from one place to another.
A: Can you ride your bicycle in Budapest?
B: There are bicycle lanes, however it’s still dangerous.
A: Is is worth taking a taxi?
B: No, because it’s very expensive. Because of traffic jams, driving a car around Budapest it is also not worth it.
A: I see what you mean.
中文
布达佩斯的交通
A: 布达佩斯的交通怎么样？
B: 依我来看挺好。什么都有：公共汽车，地铁，有轨点车，市际铁路，电车什么的。他们来往率还挺高。所以到所你想要的地方比较容易。
A: 城市里可以骑自行车吗？
B: 虽然这里有自行车道，可是骑自行车还挺危险。
A: 坐出租车方便吗？
B: 方便是方便，但是很贵。因为堵车，得在布达佩斯开车不值。
A: 我明白你的意思。
Új szavak Vocabulary 词汇
milyen – what is it like? 怎么样
tömegközlekedés – public transportation 公用交通
szerintem – in my opinion 依我来看
nagyon – very 很
jo – good 好
minden – everything 所有的
busz – bus 公共汽车
metró – metro 地铁
vilamos – tram 有轨电车
HÉV – interurban train 市际火车
troli – trolley-bus 电车
viszonylag – fairly 挺
sűrűn – frequently 经常
járnak – circulate 来往
ezért – for this reason 所以
elég – fairly 比较
könnyen – easily 容易地
lehet – it is possible 可能
eljutni – reach 到
egyik helyről a másikra – from one point to another 从某一个地方到另外一个地方
biciklizni – ride the bicycle 骑自行车
bicikliutak – bicycle lane 自行车道
de még így is – even so 这样也是
veszélyes – dangerous 危险
taxizni – to take a taxi 打的
érdemes – worthwhile 值得
drága – expensive 贵
dugó – traffic jam 堵车
miatt – because 因为
autó – car 汽车
ugyszintén – also 也
értem – I understand 我明白
mire gondolsz – What are you thinking of? 你在想什么
Saturday, September 11, 2010
Dictionare de limba chineza
Pentru a achizitiona aceste dictionare, imi puteti scrie la adresa limba.chineza@yahoo.com sau mmoldovan1969@gmail.com. Dictionarul roman-chinez costa 90 RON + taxe postale (14RON). Plata se face prin ramburs postal, adica platiti la ridicarea coletului. Trimiteti-mi adresa exacta, inclusiv codul postal si un numar de telefon.
Kinai-magyar tarsalgasi zsebkonyv
序言
如果您因为工作、学习等等初次踏上匈牙利土地，不会匈语一定会感到诸多不便。本书能为您提供一些切实的帮助。这本书体积轻巧，易于携带，是一本提供匈语学习者使用的工具书。根据一个华人在匈牙利交际的实际要求，本书按约11５个专题精选出一些常见的、最典型的、最实用的句子及词汇。借助此书，您可以免除不会匈语的忧虑。本书为您提供了适用于不同的场合，不同风格的词语、句子，可使您满足适应不同交际的需要。实际上本书的目的是使学习者能够在较短时间内提高口头言语交际能力。我真诚地希望您能喜欢此书，并帮助您突飞猛进地学会运用大量的习语。
如果您有任何意见，请给我发电子邮件: limba.chineza@yahoo.com
Beginner Hungarian
IF YOU DOWNLOAD THIS LESSON OR ANY OF THE AUDIO FILES, DO NOT FORGET TO SAY THANK YOU IN THE COMMENTS SECTION.
Ki ő?
Ő Papp László. Ő magyar. Ő a barátom. Laci focista.
Ki ő?
Ő Kiss Mária. Ő az anyám. Édesanyám nyugdíjas.
Ki ez?
Ez Antal úr. Ő tanár. Ő a tanárom.
Ki az?
Az Péter. Ő a bátyám. A bátyám mérnök.
Mi ez?
Ez egy ceruza.
Mi az?
Az egy toll.
Listen to the audio recording of this lesson here
English Translation
Who is he?
He is Papp László. He is Hungarian. He is my friend. Laci is a footballer.
Who is she?
She is Kiss Mária. She is my mother. My mother is a pensioner.
Who is this?
This is Mr. Antál. He is a teacher. He is my teacher.
Who is that?
That is Peter. He is my brother. My brother is an engineer.
What is this?
It is a pencil.
What is that?
It is a pen.
中文
他是谁？
他是Papp Laszlo。他是匈牙利人。他是我的朋友。他是足球员。
她是谁？
她是Kiss Mária. 她是我妈妈。我妈妈是领退休金的。
这是谁？
这是Antal先生。他是老师。我是我的老师。
那是谁？
那是Peter. 他是我哥哥。我哥是一位工程师。
这是什么？
这是一枝铅笔。
那是什么？
那是一枝钢笔。
New Words
ki? – who? 谁
mi – what 什么
ez – this 这
az – that 那
barát – friend 朋友
focista – footballer 足球员
anya (= édesanya) – mother 妈妈
nyugdíjas – pensioner 领退休金者
úr – Mr. 先生
tanár – teacher 老师
bátya – older brother 哥哥
mérnök – engineer 工程师
ceruza – pencil 铅笔
toll – pen 钢笔
A szobában Inside the room 房间里
ajtó – door 门
szoba – room 房间
ablak – window 窗口
polc – shelf 书架
könyv – book 书
kulcs – key 钥匙
pohár – glass 杯子
függöny – curtain 窗帘
Explanations
1. ő is the personal pronoun for both men or women, because in the Hungarian language there aren’t different forms for the three genders existing in other languages
和其他欧洲语言不通匈文中不分别男女中这三类语法性。
2. barátom, tanárom, anyám, bátyám, ablak, polc, kulcs – The –am, -om ending indicate that someone, or something belongs to someone. Grammatically speaking, this is the genitive case. Further examples: ablak - ablakom, polc - polcom, kulcs – kulcsom
–am, -om 这字尾表示某事属于某人。使用在单数名词后边。是“我的”的意思。
For the singular nouns, we have to more endings used after the noun as the vowel harmony may require: könyv – könyvem, függöny – függönyöm
If the noun ends in a vowel, we only add –m at the end of the noun, and the vowel might also change. Examples: ajtó - ajtóm, szoba – szobám
3. Notice that when we speak about someone in the third person we don’t use the „lenni” verb of existence.
第三人称代词之后不可以使用“lenni”这个动词。
Ő édesanyám. literal translation She my mother. 硬译 她我妈妈。
Ő focista. literal translation He football player. 硬译 他足球员。
A bátyám mérnök. literal translation My brother engineer. 硬译 我哥哥工程师。
Az Péter. literal translation That Peter. 硬译 他Peter。
Ki ő?
Ő Papp László. Ő magyar. Ő a barátom. Laci focista.
Ki ő?
Ő Kiss Mária. Ő az anyám. Édesanyám nyugdíjas.
Ki ez?
Ez Antal úr. Ő tanár. Ő a tanárom.
Ki az?
Az Péter. Ő a bátyám. A bátyám mérnök.
Mi ez?
Ez egy ceruza.
Mi az?
Az egy toll.
Listen to the audio recording of this lesson here
English Translation
Who is he?
He is Papp László. He is Hungarian. He is my friend. Laci is a footballer.
Who is she?
She is Kiss Mária. She is my mother. My mother is a pensioner.
Who is this?
This is Mr. Antál. He is a teacher. He is my teacher.
Who is that?
That is Peter. He is my brother. My brother is an engineer.
What is this?
It is a pencil.
What is that?
It is a pen.
中文
他是谁？
他是Papp Laszlo。他是匈牙利人。他是我的朋友。他是足球员。
她是谁？
她是Kiss Mária. 她是我妈妈。我妈妈是领退休金的。
这是谁？
这是Antal先生。他是老师。我是我的老师。
那是谁？
那是Peter. 他是我哥哥。我哥是一位工程师。
这是什么？
这是一枝铅笔。
那是什么？
那是一枝钢笔。
New Words
ki? – who? 谁
mi – what 什么
ez – this 这
az – that 那
barát – friend 朋友
focista – footballer 足球员
anya (= édesanya) – mother 妈妈
nyugdíjas – pensioner 领退休金者
úr – Mr. 先生
tanár – teacher 老师
bátya – older brother 哥哥
mérnök – engineer 工程师
ceruza – pencil 铅笔
toll – pen 钢笔
A szobában Inside the room 房间里
ajtó – door 门
szoba – room 房间
ablak – window 窗口
polc – shelf 书架
könyv – book 书
kulcs – key 钥匙
pohár – glass 杯子
függöny – curtain 窗帘
Explanations
1. ő is the personal pronoun for both men or women, because in the Hungarian language there aren’t different forms for the three genders existing in other languages
和其他欧洲语言不通匈文中不分别男女中这三类语法性。
2. barátom, tanárom, anyám, bátyám, ablak, polc, kulcs – The –am, -om ending indicate that someone, or something belongs to someone. Grammatically speaking, this is the genitive case. Further examples: ablak - ablakom, polc - polcom, kulcs – kulcsom
–am, -om 这字尾表示某事属于某人。使用在单数名词后边。是“我的”的意思。
For the singular nouns, we have to more endings used after the noun as the vowel harmony may require: könyv – könyvem, függöny – függönyöm
If the noun ends in a vowel, we only add –m at the end of the noun, and the vowel might also change. Examples: ajtó - ajtóm, szoba – szobám
3. Notice that when we speak about someone in the third person we don’t use the „lenni” verb of existence.
第三人称代词之后不可以使用“lenni”这个动词。
Ő édesanyám. literal translation She my mother. 硬译 她我妈妈。
Ő focista. literal translation He football player. 硬译 他足球员。
A bátyám mérnök. literal translation My brother engineer. 硬译 我哥哥工程师。
Az Péter. literal translation That Peter. 硬译 他Peter。
Friday, September 10, 2010
Beginner Hungarian 初级匈文
IF YOU DOWNLOAD THIS LESSON OR ANY OF THE AUDIO FILES, DO NOT FORGET TO SAY THANK YOU IN THE COMMENTS SECTION.
Bemutatkozás: Szia! András vagyok. Magyar férfi vagyok. 40 éves vagyok. Most októberben 41 éves leszek. Nagyváradon születtem. Nyelvtanár vagyok. A feleségem könyvtáros. A neve Mária. A lakásom az ötödik kerületben van.
You can listen to the text here: 这里可以听zhèlikěyǐtīng
English Translation
Self-introduction: Hello! I am Andrew. I am a Hungarian man. I am 40 years old. I will be 41 in October. I was born in Oradea. I am a language teacher. My wife is a librarian. Her name is Mary. My home is in the 5th district.
中文
自我介绍：你好!我叫András(安德拉斯). 我是一个匈牙利的男人。我四十岁。今年十月份我四十一岁。我是在Oradea出生的。我是语言老师。我的妻子在图书馆工作。她的名字叫Maria（玛丽）。我的房子在五区。
NEW WORDS
vagyok – I am 我是
magyar – Hungarian 匈牙利的
férfi – man 男人
éves - …old 。。。岁的
leszek – I will be 我将来 (lenni动词的将来时)
Nagyváradon – in Oradea （Oradea奥拉迪亚, 地名，在罗马尼亚一个城市）
nyelvtanár – language teacher (tanár – teacher) 语言老师
feleség – wife (a feleségem – my wife) 妻子
könyvtáros – librarian 图书馆员
név – name (a neve – her name) 名字
lakás – home: flat (a lakásom – my flat) 住宅，房子
ötödik – the fifth 第五个
kerület – district 市区
Szakmák - Professions 职业
szakács – cook 厨师
villanyszerelő – electrician 电工
tolmács - interpreter翻译
felszolgáló – waiter 服务员
énekes – singer 歌手
mérnök – engineer 工程师
ápolónő – nurse 护士
festő – painter画家
gépész – mechanic 技工
újságíró – journalist 记者
háziasszony – housewife 家庭妇女
építőmunkás – construction worker 建筑工人
rendőr – policeman 警察
tűzoltó - fireman消防队员
könyvelő – accountant 会计
ügyvéd – lawyer 律师
titkár/ titkárnő – secretary 秘书/女秘书
eladó – shop assistant售货员
színész – actor 演员
orvos – doctor 医生/ 大夫
You can listen to the text here: 这里可以听zhèlikěyǐtīng
Substitution exercise 替换练习
1．Mi a szakmád? Mivel foglálkozik a feleséged/ a férjed?
Nyelvtanár vagyok. A feleségem/ a férjem tolmács.
szakács –----------------------------------------újságíró
What is your profession? What does your wife/ husband do?
I am a language teacher. My wife is an interpreter.
你做什么工作？你的妻子/丈夫做什么工作？
我是语言老师。 我的妻子是当翻译的。
2．Mi a szakmád? Mivel foglálkozik a feleséged/ a férjed?
villanyszerelő – –------------------------------ rendőr
3．Mi a szakmád? Mivel foglálkozik a feleséged/ a férjed?
tolmács - –--------------------------------------ügyvéd
4．Mi a szakmád? Mivel foglálkozik a feleséged/ a férjed?
felszolgáló ––----------------------------------- színész
5．Mi a szakmád? Mivel foglálkozik a feleséged/ a férjed?
énekes ––---------------------------------------- orvos
6．Mi a szakmád? Mivel foglálkozik a feleséged/ a férjed?
érnök ––-------------------------------------- háziasszony
Bemutatkozás: Szia! András vagyok. Magyar férfi vagyok. 40 éves vagyok. Most októberben 41 éves leszek. Nagyváradon születtem. Nyelvtanár vagyok. A feleségem könyvtáros. A neve Mária. A lakásom az ötödik kerületben van.
You can listen to the text here: 这里可以听zhèlikěyǐtīng
English Translation
Self-introduction: Hello! I am Andrew. I am a Hungarian man. I am 40 years old. I will be 41 in October. I was born in Oradea. I am a language teacher. My wife is a librarian. Her name is Mary. My home is in the 5th district.
中文
自我介绍：你好!我叫András(安德拉斯). 我是一个匈牙利的男人。我四十岁。今年十月份我四十一岁。我是在Oradea出生的。我是语言老师。我的妻子在图书馆工作。她的名字叫Maria（玛丽）。我的房子在五区。
NEW WORDS
vagyok – I am 我是
magyar – Hungarian 匈牙利的
férfi – man 男人
éves - …old 。。。岁的
leszek – I will be 我将来 (lenni动词的将来时)
Nagyváradon – in Oradea （Oradea奥拉迪亚, 地名，在罗马尼亚一个城市）
nyelvtanár – language teacher (tanár – teacher) 语言老师
feleség – wife (a feleségem – my wife) 妻子
könyvtáros – librarian 图书馆员
név – name (a neve – her name) 名字
lakás – home: flat (a lakásom – my flat) 住宅，房子
ötödik – the fifth 第五个
kerület – district 市区
Szakmák - Professions 职业
szakács – cook 厨师
villanyszerelő – electrician 电工
tolmács - interpreter翻译
felszolgáló – waiter 服务员
énekes – singer 歌手
mérnök – engineer 工程师
ápolónő – nurse 护士
festő – painter画家
gépész – mechanic 技工
újságíró – journalist 记者
háziasszony – housewife 家庭妇女
építőmunkás – construction worker 建筑工人
rendőr – policeman 警察
tűzoltó - fireman消防队员
könyvelő – accountant 会计
ügyvéd – lawyer 律师
titkár/ titkárnő – secretary 秘书/女秘书
eladó – shop assistant售货员
színész – actor 演员
orvos – doctor 医生/ 大夫
You can listen to the text here: 这里可以听zhèlikěyǐtīng
Substitution exercise 替换练习
1．Mi a szakmád? Mivel foglálkozik a feleséged/ a férjed?
Nyelvtanár vagyok. A feleségem/ a férjem tolmács.
szakács –----------------------------------------újságíró
What is your profession? What does your wife/ husband do?
I am a language teacher. My wife is an interpreter.
你做什么工作？你的妻子/丈夫做什么工作？
我是语言老师。 我的妻子是当翻译的。
2．Mi a szakmád? Mivel foglálkozik a feleséged/ a férjed?
villanyszerelő – –------------------------------ rendőr
3．Mi a szakmád? Mivel foglálkozik a feleséged/ a férjed?
tolmács - –--------------------------------------ügyvéd
4．Mi a szakmád? Mivel foglálkozik a feleséged/ a férjed?
felszolgáló ––----------------------------------- színész
5．Mi a szakmád? Mivel foglálkozik a feleséged/ a férjed?
énekes ––---------------------------------------- orvos
6．Mi a szakmád? Mivel foglálkozik a feleséged/ a férjed?
érnök ––-------------------------------------- háziasszony
Thursday, September 9, 2010
Beginner Hungarian 初级匈文
IF YOU DOWNLOAD THIS LESSON OR ANY OF THE AUDIO FILES, DO NOT FORGET TO SAY THANK YOU IN THE COMMENTS SECTION.
A: Te mikor jöttél Magyarországra?
B: Májusban.
A: Bocsánat, nem értem. Mond még egyszer.
B: Itt élek május óta.
English Translation
A: When did you come to Hungary?
B: In May.
A: I beg your pardon, I didn’t catch (understand) that. Could you repeat that?
B: I have been living here since May.
中文
A: 你什么时候到匈牙利了？
B: 五月
A: 对不起。我没听清楚。请再说一遍。
B: 我在这儿已经从五月住了。
You can listen to the text here: 这里可以听zhèlikěyǐtīng
Vocabulary:
te – (personal pronoun) you 你
mikor – when 什么时候
jönni – to come (jöttél – came = Past Tense) 来 (jönni的过去时)
Magyarország – Hungary (Magyarországra – to Hungary) 到匈牙利
május – May (májusban – in May) 在五月
bocsánat – sorry, I beg your pardon 对不起
nem – no, not 不
érteni – to understand (nem értem – I don’t understand) 懂
mondani – to say 说
még egyszer – one more time 在来一遍
itt – here (antonym ott – there) 这里
élni – to live 住
óta - since从。。。开始
Hónapok (The Months) 月份
január (January) 一月
február (February) 二月
március (March) 三月
április (April) 四月
május (May) 五月
június (June) 六月
július(July) 七月
augusztus (August) 八月
szeptember (September) 九月
október (October) 十月
november (November) 十一月
december (December) 十二月
You can listen to the text here: 这里可以听zhèlikěyǐtīng
Mikor? When? (什么时候)
január/ február/ március/ április/ május/ június/ július/ augusztus -ban januárban/ februárban etc.
szeptember/ október/ november/ december -ben szeptemberben/ októberben etc
A: Te mikor jöttél Magyarországra?
B: Májusban.
A: Bocsánat, nem értem. Mond még egyszer.
B: Itt élek május óta.
English Translation
A: When did you come to Hungary?
B: In May.
A: I beg your pardon, I didn’t catch (understand) that. Could you repeat that?
B: I have been living here since May.
中文
A: 你什么时候到匈牙利了？
B: 五月
A: 对不起。我没听清楚。请再说一遍。
B: 我在这儿已经从五月住了。
You can listen to the text here: 这里可以听zhèlikěyǐtīng
Vocabulary:
te – (personal pronoun) you 你
mikor – when 什么时候
jönni – to come (jöttél – came = Past Tense) 来 (jönni的过去时)
Magyarország – Hungary (Magyarországra – to Hungary) 到匈牙利
május – May (májusban – in May) 在五月
bocsánat – sorry, I beg your pardon 对不起
nem – no, not 不
érteni – to understand (nem értem – I don’t understand) 懂
mondani – to say 说
még egyszer – one more time 在来一遍
itt – here (antonym ott – there) 这里
élni – to live 住
óta - since从。。。开始
Hónapok (The Months) 月份
január (January) 一月
február (February) 二月
március (March) 三月
április (April) 四月
május (May) 五月
június (June) 六月
július(July) 七月
augusztus (August) 八月
szeptember (September) 九月
október (October) 十月
november (November) 十一月
december (December) 十二月
You can listen to the text here: 这里可以听zhèlikěyǐtīng
Mikor? When? (什么时候)
január/ február/ március/ április/ május/ június/ július/ augusztus -ban januárban/ februárban etc.
szeptember/ október/ november/ december -ben szeptemberben/ októberben etc
Tuesday, September 7, 2010
Advanced Romanian_Talking About the Weather in a funny way
1.
Cum va fi vremea astăzi? Ce a anunţat la meteo?
Buletinul meteo a pomenit ceva de ploaie, ninsoare, vreme frumoasă şi caniculă în funcţie de anotimp şi de locul de pe glob în care te afli. Pentru astăzi se prevede vreme şi frumoasă şi urîtă în funcţie de dispoziţia pe care o ai.
2.
Se va menţine oare vremea frumoasă? Totul este relativ. Sincer să fiu, sper să rămînă neschimbată! Din păcate, uite că temperatura medie este cu mult sub normal! Prin părţile astea clima nu ar trebui să fie aşa umedă ca o femeie în călduri. În ultima lună au fost precipitaţii abundente tot a doua zi în majoritatea zonelor ţării. Iar în Pakistan sînt inundaţii masive şi mulţi oameni au rămas fără adăpost. Plouă. Plouă torenţial. Plouă cu găleata. Sau parcă ar ninge. Da, chiar că ninge cu fulgi mari.
3.
Ce vijelie demnă de King Lear este afară. Afară suflă vîntul, nu glumă. Ba nu! Acum vîntul s-a mai liniştit. Din ce direcţie bate vîntul oare? Cine poate răspunde la această întrebare? Vîntul bate cînd slab, cînd tare. Uite că vîntul a smuls un copac din rădăcini. Copacul s-a prăbuşit peste două maşini parcate neregulamentar în faţa blocului de familişti.
4.
Şosele sînt acoperite cu polei. Se indică un grad de atenţie sporită pe şosele unde se circulă la bară. Coloana de maşini avansează cu 5 kilometri pe oră din cauza unei căprioare accidentate de un şofer beat de fericire.
Tună. Tună şi fulgeră. Fulgerul ăsta a fost foarte aproape. A trăznit într-un copac. Ce ghinion au copacii ăştia!
5.
Acum sînt cinci grade Celsius sub zero, dar termometrul arată minus zece grade. Azi noapte a îngheţat. A îngheţat şi lacul, au îngheţat şi rîurile. A îngheţat şi pişatul în mine.
Here is the audio recording of the text. Enjoy.
Cum va fi vremea astăzi? Ce a anunţat la meteo?
Buletinul meteo a pomenit ceva de ploaie, ninsoare, vreme frumoasă şi caniculă în funcţie de anotimp şi de locul de pe glob în care te afli. Pentru astăzi se prevede vreme şi frumoasă şi urîtă în funcţie de dispoziţia pe care o ai.
2.
Se va menţine oare vremea frumoasă? Totul este relativ. Sincer să fiu, sper să rămînă neschimbată! Din păcate, uite că temperatura medie este cu mult sub normal! Prin părţile astea clima nu ar trebui să fie aşa umedă ca o femeie în călduri. În ultima lună au fost precipitaţii abundente tot a doua zi în majoritatea zonelor ţării. Iar în Pakistan sînt inundaţii masive şi mulţi oameni au rămas fără adăpost. Plouă. Plouă torenţial. Plouă cu găleata. Sau parcă ar ninge. Da, chiar că ninge cu fulgi mari.
3.
Ce vijelie demnă de King Lear este afară. Afară suflă vîntul, nu glumă. Ba nu! Acum vîntul s-a mai liniştit. Din ce direcţie bate vîntul oare? Cine poate răspunde la această întrebare? Vîntul bate cînd slab, cînd tare. Uite că vîntul a smuls un copac din rădăcini. Copacul s-a prăbuşit peste două maşini parcate neregulamentar în faţa blocului de familişti.
4.
Şosele sînt acoperite cu polei. Se indică un grad de atenţie sporită pe şosele unde se circulă la bară. Coloana de maşini avansează cu 5 kilometri pe oră din cauza unei căprioare accidentate de un şofer beat de fericire.
Tună. Tună şi fulgeră. Fulgerul ăsta a fost foarte aproape. A trăznit într-un copac. Ce ghinion au copacii ăştia!
5.
Acum sînt cinci grade Celsius sub zero, dar termometrul arată minus zece grade. Azi noapte a îngheţat. A îngheţat şi lacul, au îngheţat şi rîurile. A îngheţat şi pişatul în mine.
Here is the audio recording of the text. Enjoy.
Advanced Romanian - Talking about the weather: Vara a luat sfirsit
Vara a luat sfîrşit
Ce chestie! Săptămîna trecută a fost caniculă, iar azi trebuie să te îmbraci gros. Seara este răcoare bine de tot. Dis-de-dimineaţă frunzele copacilor sînt acoperite cu chiciură. De streşinile caselor atîrnă ţurţuri de gheaţă. Nu mai este cum a fost! Brusc trecem de la vară la iarnă. Nu tu toamnă, nu tu primăvară! Iar eu urăsc iarna. Îmi place să admir peisajele de iarnă doar la televizor. Iarna toate culorile sînt întunecate, vremea este aşa cum este! Îţi vin să te sinucizi, nu alta.
New Words
a luat sfîrşit – it is over
Ce chestie! – That is really something! (Used when one is surprised about something!) (only in spoken Romanian)
săptămîna trecută – last week
caniculă – very hot weather
trebuie să te îmbraci gros – you must put on a thick layer of clothes
răcoare bine de tot – really, and I mean really chilly
dis-de-dimineaţă – very early in the morning
frunzele copacilor – tree leaves
streaşină - roof eave
atîrnă – are hanging
ţurţuri de gheaţă - icicles
Nu mai este cum a fost! – It’s no longer the way it iused to be!
brusc – all of a sudden
urăsc – I hate
îmi place să admir – I enjoy watching
peisajele de iarnă – winter landscapes
doar – only
la televizor – on TV
vară – summer
iarnă – winter
toamnă – autumn
primăvară – spring
întunecat – dark (here: gloomy)
Vremea este aşa cum este! – The weather is barely somehow!
Here is the voice recording of the text. Look for the file title Talking about the weather
Ce chestie! Săptămîna trecută a fost caniculă, iar azi trebuie să te îmbraci gros. Seara este răcoare bine de tot. Dis-de-dimineaţă frunzele copacilor sînt acoperite cu chiciură. De streşinile caselor atîrnă ţurţuri de gheaţă. Nu mai este cum a fost! Brusc trecem de la vară la iarnă. Nu tu toamnă, nu tu primăvară! Iar eu urăsc iarna. Îmi place să admir peisajele de iarnă doar la televizor. Iarna toate culorile sînt întunecate, vremea este aşa cum este! Îţi vin să te sinucizi, nu alta.
New Words
a luat sfîrşit – it is over
Ce chestie! – That is really something! (Used when one is surprised about something!) (only in spoken Romanian)
săptămîna trecută – last week
caniculă – very hot weather
trebuie să te îmbraci gros – you must put on a thick layer of clothes
răcoare bine de tot – really, and I mean really chilly
dis-de-dimineaţă – very early in the morning
frunzele copacilor – tree leaves
streaşină - roof eave
atîrnă – are hanging
ţurţuri de gheaţă - icicles
Nu mai este cum a fost! – It’s no longer the way it iused to be!
brusc – all of a sudden
urăsc – I hate
îmi place să admir – I enjoy watching
peisajele de iarnă – winter landscapes
doar – only
la televizor – on TV
vară – summer
iarnă – winter
toamnă – autumn
primăvară – spring
întunecat – dark (here: gloomy)
Vremea este aşa cum este! – The weather is barely somehow!
Here is the voice recording of the text. Look for the file title Talking about the weather
Sunday, September 5, 2010
Intermediate Romanian Lesson: Cum te cheama?
1. Pe mine mă cheamă ...
Salut. Pe mine mă cheamă Mircea. Pe tine cum te cheamă?
Pe mine mă cheamă Vasile.
Hello. My name is Mircea (literally: I am called Mircea). What is your name? (literally: What are you called? )
My name is Vasile.
Conjugation of the reflexive verb a se chema
pe mine mă cheamă (first person singular) - I am called
pe tine te cheamă (second person singular) - you are called
pe el îl cheamă/pe ea o cheamă (third person singular masculine/feminine) - he/she is called
pe noi ne cheamă (first person singular) - we are called
pe voi vă cheamă (first person singular) - you are called
pe ei îi cheamă/ pe ele le cheamă (first person singular) - they are called
The first part can sometimes be omitted without affecting the structure and the meaning of the sentence.
(pe mine) mă cheamă (first person singular)
(pe tine) te cheamă (second person singular)
(pe el) îl cheamă/pe ea o cheamă (third person singular masculine/feminine)
(pe noi) ne cheamă (first person plural)
(pe voi) vă cheamă (second person plural)
(pe ei) îi cheamă/ pe ele le cheamă (third person plural)
2. Numele + meu (tău etc.) + este
Salut. Numele meu este Mircea. Care este numele tău?
Numele meu este Vasile.
Hello. My name is Mircea. What is your name?
My name is Vasile.
nume – (noun, masculine) name
meu – (possessive pronoun, masculine) my
declension of possessive pronoun always corresponding in gender and number with the qualified noun
MASCULINE
numele meu (first person singular) - my name
numele tău (second person singular) - your name
numele său (generic term for both genders)/lui/ei - his/her name
numele nostru (first person plural) - our name (not names)
numele vostru (second person plural) - your names (not names)
numele lor (third person plural) - their name (not names)
FEMININE
casa mea (singular feminine) – my house
casa ta – your house
casa sa (generic term for both genders)/lui/ei – his/her house
casa noastră – our house
casa voastră – your house
casa lor – their house
You noticed that the possessive pronoun is placed after the noun it qualifies, unlike English where the possessive adjective is prepositioned. Examples:
Romanian - Casa mea este construită din lemn.
English - My house is made out of wood.
3. Polite form of the personal pronouns: dumneavoastră, dumnealui, dumneaei, dânsul, dânsa
Dumneavoastră cine sunteţi (old spelling: sînteţi)?
or
Care este numele dumneavostră?
And who are you? (And who might you be?)
or
What is your name?
Dumneavoastră replaces tu and voi when when one addresses people who are older than the speaker, senior in rank or strangers. Dumneavoastră will, as a rule of thumb, be used with the second person plural form, even if it replaces the
form of tu. Dumneavoastră can be abbreviated to dvs or dv in writing.
Dumneavoastră has respective forms for the third person singular and plural:
dumnealui/ dumneaei (third person singular masculine/feminine)
dumnealor (third person plural form for both feminine and masculine)
Another polite variant of the personal pronoun is dânsul, the dumnealui forms can also be used to refer to a third party in a respectful way.
Salut. Pe mine mă cheamă Mircea. Pe tine cum te cheamă?
Pe mine mă cheamă Vasile.
Hello. My name is Mircea (literally: I am called Mircea). What is your name? (literally: What are you called? )
My name is Vasile.
Conjugation of the reflexive verb a se chema
pe mine mă cheamă (first person singular) - I am called
pe tine te cheamă (second person singular) - you are called
pe el îl cheamă/pe ea o cheamă (third person singular masculine/feminine) - he/she is called
pe noi ne cheamă (first person singular) - we are called
pe voi vă cheamă (first person singular) - you are called
pe ei îi cheamă/ pe ele le cheamă (first person singular) - they are called
The first part can sometimes be omitted without affecting the structure and the meaning of the sentence.
(pe mine) mă cheamă (first person singular)
(pe tine) te cheamă (second person singular)
(pe el) îl cheamă/pe ea o cheamă (third person singular masculine/feminine)
(pe noi) ne cheamă (first person plural)
(pe voi) vă cheamă (second person plural)
(pe ei) îi cheamă/ pe ele le cheamă (third person plural)
2. Numele + meu (tău etc.) + este
Salut. Numele meu este Mircea. Care este numele tău?
Numele meu este Vasile.
Hello. My name is Mircea. What is your name?
My name is Vasile.
nume – (noun, masculine) name
meu – (possessive pronoun, masculine) my
declension of possessive pronoun always corresponding in gender and number with the qualified noun
MASCULINE
numele meu (first person singular) - my name
numele tău (second person singular) - your name
numele său (generic term for both genders)/lui/ei - his/her name
numele nostru (first person plural) - our name (not names)
numele vostru (second person plural) - your names (not names)
numele lor (third person plural) - their name (not names)
FEMININE
casa mea (singular feminine) – my house
casa ta – your house
casa sa (generic term for both genders)/lui/ei – his/her house
casa noastră – our house
casa voastră – your house
casa lor – their house
You noticed that the possessive pronoun is placed after the noun it qualifies, unlike English where the possessive adjective is prepositioned. Examples:
Romanian - Casa mea este construită din lemn.
English - My house is made out of wood.
3. Polite form of the personal pronouns: dumneavoastră, dumnealui, dumneaei, dânsul, dânsa
Dumneavoastră cine sunteţi (old spelling: sînteţi)?
or
Care este numele dumneavostră?
And who are you? (And who might you be?)
or
What is your name?
Dumneavoastră replaces tu and voi when when one addresses people who are older than the speaker, senior in rank or strangers. Dumneavoastră will, as a rule of thumb, be used with the second person plural form, even if it replaces the
form of tu. Dumneavoastră can be abbreviated to dvs or dv in writing.
Dumneavoastră has respective forms for the third person singular and plural:
dumnealui/ dumneaei (third person singular masculine/feminine)
dumnealor (third person plural form for both feminine and masculine)
Another polite variant of the personal pronoun is dânsul, the dumnealui forms can also be used to refer to a third party in a respectful way.
Monday, August 23, 2010
Romanian Intermediate 004 - I'll have a beer
(A conversation between me and a 19-year-old waitress in a beer garden on the right bank of Crişul Repede River)
Cu ce vă servesc?
What can I get you?
Adu-mi, te rog, o bere!
I’d like a beer, please!
Doriţi şi pahar?
Do you need a glass as well?
Da. Vezi, berea să fie rece bine!
Yes. Make sure that the beer is freezing cold!
Berea la halbă este foarte rece!
The draft beer is very cold!
Bine, atunci o Silva neagră la halbă!
Ok! I’ll have a mug of dark Silva then!
a servi – to wait on smb.
a aduce – to get
bere (beri) – beer
a ruga – to beg: Te rog! – Please!
a dori – to wish, to ask for
pahar – glass
halbă - mug
a vedea – to see; to make sure
rece – cold
bere blondă – light beer
bere neagră – dark beer
Ursus negru – dark Ursus (a brand of beer brewed in the Transylvanian city of Cluj-Napoca, contains 5.7 % alcohol)
Silva neagră – dark Silva (another delicious Romanian beer brand)
Other famous Romanian brands: Ciuc, Timişoreana, Golden Bräu (brewed by the notorious business men called the Chemical B
Cu ce vă servesc?
What can I get you?
Adu-mi, te rog, o bere!
I’d like a beer, please!
Doriţi şi pahar?
Do you need a glass as well?
Da. Vezi, berea să fie rece bine!
Yes. Make sure that the beer is freezing cold!
Berea la halbă este foarte rece!
The draft beer is very cold!
Bine, atunci o Silva neagră la halbă!
Ok! I’ll have a mug of dark Silva then!
a servi – to wait on smb.
a aduce – to get
bere (beri) – beer
a ruga – to beg: Te rog! – Please!
a dori – to wish, to ask for
pahar – glass
halbă - mug
a vedea – to see; to make sure
rece – cold
bere blondă – light beer
bere neagră – dark beer
Ursus negru – dark Ursus (a brand of beer brewed in the Transylvanian city of Cluj-Napoca, contains 5.7 % alcohol)
Silva neagră – dark Silva (another delicious Romanian beer brand)
Other famous Romanian brands: Ciuc, Timişoreana, Golden Bräu (brewed by the notorious business men called the Chemical B
Sunday, August 22, 2010
Romanian Beginner 005 Ce mai faci? (How Are You
1.
Ce mai faci?
What have you been up to? (How are you)
Bine!
I am fine!
Vocabulary
ce – what
a face (faci) – to do
bine – good, well
2.
Altfel cum eşti?
Other than that how are you?
Aşa şi aşa! Tu?
So so! How about you?
Da... nici nu ştiu ce să zic!
Well, I don’t know what to say!
Vocabulary
altfel – other
cum - how
eşti – is
aşa – so
tu - you
da – yes
nici - neither
ştiu – to know
zic (a zice) – to say
3.
Cum îi merge fratelui tău?
And how’s your brother doing?
El cu lucru!
He is busy at work!
Vocabulary
a-i merge – to have somehow (in life)
frate – brother
tău – your
el – he
cu – with
lucru – thing
4.
Soră-ta ce mai zice de viaţa asta?
What does your sister say about this world?
Cu copiii, ştii tu!
She’s with the kids, you know!
Părinţii tăi cum îs?
How are your parents?
Vocabulary
sora – sister
ta – your
zice – to say
de - about
viaţa – life
copil (copii) - child (children)
a şti – to know
părinte (părinţi) – parent
Ce mai faci?
What have you been up to? (How are you)
Bine!
I am fine!
Vocabulary
ce – what
a face (faci) – to do
bine – good, well
2.
Altfel cum eşti?
Other than that how are you?
Aşa şi aşa! Tu?
So so! How about you?
Da... nici nu ştiu ce să zic!
Well, I don’t know what to say!
Vocabulary
altfel – other
cum - how
eşti – is
aşa – so
tu - you
da – yes
nici - neither
ştiu – to know
zic (a zice) – to say
3.
Cum îi merge fratelui tău?
And how’s your brother doing?
El cu lucru!
He is busy at work!
Vocabulary
a-i merge – to have somehow (in life)
frate – brother
tău – your
el – he
cu – with
lucru – thing
4.
Soră-ta ce mai zice de viaţa asta?
What does your sister say about this world?
Cu copiii, ştii tu!
She’s with the kids, you know!
Părinţii tăi cum îs?
How are your parents?
Vocabulary
sora – sister
ta – your
zice – to say
de - about
viaţa – life
copil (copii) - child (children)
a şti – to know
părinte (părinţi) – parent
Saturday, August 21, 2010
Thursday, August 19, 2010
Romanian Language links
Here are a few more useful links for those enthusiasts out there keen to find out more about Romania.
1.
http://www.rapido.org.uk/
2.
http://www.101languages.net/romanian/
3.
This site is very good for those interested in knowing the conjugated forms of Romanian verbs. Just type the verb and see the result: http://www.verbix.com/languages/romanian.shtml
4.
This site gives you the Romanian equivalent for most English proverbs: http://www.deproverbio.com/DPbooks/EROM/dictionary.html
5.
Romanian radio and TV stations online: http://www.multilingualbooks.com/online-radio-romanian.html#about
1.
http://www.rapido.org.uk/
2.
http://www.101languages.net/romanian/
3.
This site is very good for those interested in knowing the conjugated forms of Romanian verbs. Just type the verb and see the result: http://www.verbix.com/languages/romanian.shtml
4.
This site gives you the Romanian equivalent for most English proverbs: http://www.deproverbio.com/DPbooks/EROM/dictionary.html
5.
Romanian radio and TV stations online: http://www.multilingualbooks.com/online-radio-romanian.html#about
The Romanian Sounds and the Romanian Alphabet
The Romanian alphabet
As we have said, Romanian uses the Roman alphabet. Its orthography is mainly phonemic: i.e., each letter represents the same sound in any word in which it occurs, with only a very few exceptions.
Here is a table of the 31 letters of the Romanian alphabet in their proper alphabetical order. Each letter is accompanied by an English word containing much the same sound; a Romanian word that uses the letter; and the Romanian pronunciation of the name of the letter.
Letter (Letter name) Sounds like English Example
a (a) mud nai (panflute)
ă (euh) faster masă (table)
â (â) no equivalent când (when)
b (be) bad brun (brown)
c (ce) mask sec (dry)
d (de) dog dantelă (lace)
e (e) let semn (sign)
f (fe) fog fată (girl)
g (ge) jam geam (window)
h (ha) hear hartă (map)
i (ee) sin mic (small)
î (î) no equivalent înger (angel)
j (zhe) pleasure judeţ (county)
k (ka) kilogram kilometru (kilometre)
l (le) line lume (word)
m (me) mouse modern (modern)
n (ne) new nor (cloud)
o (o) corn porc (pig)
p (pe) spouse park (park)
q (kju) quince quark (quark)
r (re) rapid repede (fast)
s (se) sound sac (bag)
ş (she) shark şapte (seven)
t (te) store tată (father)
ţ (tse) cats ţară (country)
u (u) moon curent (current)
v (ve) visit vas (receptacle)
w (dublu ve) wine whisky (whisky)
x (iks) six xilofon (xylophone)
y (igrek) yes Yale (lock)
z (ze) zone zonă (zone)
The following combinations of letters also exist in Romanian: ce, ci, che, chi, ge, gi, ghe, ghi.
As we have said, Romanian uses the Roman alphabet. Its orthography is mainly phonemic: i.e., each letter represents the same sound in any word in which it occurs, with only a very few exceptions.
Here is a table of the 31 letters of the Romanian alphabet in their proper alphabetical order. Each letter is accompanied by an English word containing much the same sound; a Romanian word that uses the letter; and the Romanian pronunciation of the name of the letter.
Letter (Letter name) Sounds like English Example
a (a) mud nai (panflute)
ă (euh) faster masă (table)
â (â) no equivalent când (when)
b (be) bad brun (brown)
c (ce) mask sec (dry)
d (de) dog dantelă (lace)
e (e) let semn (sign)
f (fe) fog fată (girl)
g (ge) jam geam (window)
h (ha) hear hartă (map)
i (ee) sin mic (small)
î (î) no equivalent înger (angel)
j (zhe) pleasure judeţ (county)
k (ka) kilogram kilometru (kilometre)
l (le) line lume (word)
m (me) mouse modern (modern)
n (ne) new nor (cloud)
o (o) corn porc (pig)
p (pe) spouse park (park)
q (kju) quince quark (quark)
r (re) rapid repede (fast)
s (se) sound sac (bag)
ş (she) shark şapte (seven)
t (te) store tată (father)
ţ (tse) cats ţară (country)
u (u) moon curent (current)
v (ve) visit vas (receptacle)
w (dublu ve) wine whisky (whisky)
x (iks) six xilofon (xylophone)
y (igrek) yes Yale (lock)
z (ze) zone zonă (zone)
The following combinations of letters also exist in Romanian: ce, ci, che, chi, ge, gi, ghe, ghi.
Romanian Beginner 000
Nationality and country of origin
Eu sînt român. Eu sînt din România. Eu nu sînt din Moldova. Eu sînt profesor. Eu nu sînt inginer.
I am Romanian. I am from Romania. I am not from Moldova. I am a teacher. I am not an engineer.
Asking about someone’s nationality:
Question: (Tu) Eşti român? - Are you Romanian?
Affirmative answer: Da, (eu) sînt român. - Yes, I am Romanian.
Negative answer: Nu, eu nu sînt român, (eu) sînt moldovean. - No, I am not Romanian, I am Moldovan.
Asking about someone’s country of origin:
De unde eşti? Eu sînt din România! Where are you from? I am from Romania.
Eşti din România? Nu, sînt din Franţa. Are you from Romania? No, I am from France!
Personal Pronouns:
Singular: Plural:
eu sînt - I am
tu eşti - you are
el/ea este - he/she is
noi sîntem – we are
voi sînteţi – you are
ei/ele sînt – they are
Sometimes the „î” in each conjugated form of the verb „a fi” (to be)is pronounced „u”.
eu sunt
tu eşti
el/ea este
noi suntem
voi sunteţi
ei/ele sunt
Eu sînt român. Eu sînt din România. Eu nu sînt din Moldova. Eu sînt profesor. Eu nu sînt inginer.
I am Romanian. I am from Romania. I am not from Moldova. I am a teacher. I am not an engineer.
Asking about someone’s nationality:
Question: (Tu) Eşti român? - Are you Romanian?
Affirmative answer: Da, (eu) sînt român. - Yes, I am Romanian.
Negative answer: Nu, eu nu sînt român, (eu) sînt moldovean. - No, I am not Romanian, I am Moldovan.
Asking about someone’s country of origin:
De unde eşti? Eu sînt din România! Where are you from? I am from Romania.
Eşti din România? Nu, sînt din Franţa. Are you from Romania? No, I am from France!
Personal Pronouns:
Singular: Plural:
eu sînt - I am
tu eşti - you are
el/ea este - he/she is
noi sîntem – we are
voi sînteţi – you are
ei/ele sînt – they are
Sometimes the „î” in each conjugated form of the verb „a fi” (to be)is pronounced „u”.
eu sunt
tu eşti
el/ea este
noi suntem
voi sunteţi
ei/ele sunt
Sounds of the Romanian language
Sounds of Romanian
http://www.etc.tuiasi.ro/sibm/romanian_spoken_language/en/vocale_en.htm
http://www.etc.tuiasi.ro/sibm/romanian_spoken_language/en/vocale_en.htm
Wednesday, August 18, 2010
Romanian Class Advanced 001
Romanian Text
O zi obişnuită din viaţa mea
De obicei mă trezesc pe la ora 7. Mai stau întins în pat o jumătate de oră. Mă scol la ora 7:30 şi o jumate de oră mai târziu plec la serviciu. În bucătăria firmei îmi pregătesc micul dejun. Rareori lipseşte cafeluţa. În jurul prînzului, adică pe la ora 12, pornesc în oraş unde dau o raită prin anticariate şi librării, apoi mă opresc la universitate unde îmi verific poşta electronică şi citesc ştirile on-line. În fiecare zi de lucru, cursurile de limbi străine le ţin după ora 17. Seara, după ore, fac o plimbare prin parc. Atmosfera capitalei ungare din amurg este aproape mirifică. Seara, sosesc acasă după orele 20. Servim cina destul de tîrziu, dar ne-am obişnuit cu asta. Aproape în fiecare seară ne uităm la un film. Înainte de a stinge luminile, întinşi în pat, citim o carte. Foarte repede mă copleşeşte somnul, iar în cele din urmă adorm. Niciodată nu mă culc înainte de miezul nopţii.
English Translation
A Typical Day in My Life
I usually wake up at 7 o’clock. I still lie in bed for half an hour. I get up at 7:30 and then, half an hour later I leave for work. I prepare my breakfast in the kitchenette of hour company. I seldom miss out on a cup of coffee. Around noon (/lunch time), that is at 12 o’clock, I go into the city. I drop by some second-hand bookshops, then I stop at the university where I check my e-mail and read the latest news on-line. Every working day I teach language classes after 5 pm. In the evening, after class, I go for a walk in the park. The atmosphere in the Hungarian capital at dusk is almost enchanting. I get home in the evening after 8 pm. We have dinner pretty late, but we have become used to it. Almost every evening I watch an Asian movie. Before switching off the lights, I lie in bed reading a book of some sorts. I quickly become overwhelmed by sleep, and I finally fall asleep. I never go to bed before midnight.
New Vocabulary
de obicei – usually
a se trezi – reflexive verb wake up (mă trezesc, te trezeşti, se trezeşte, ne trezim, vă treziţi, se trezesc)
la ora ... – at ... o’clock (pe la ora – at about ... o’clock)
a sta întins – lie down
pat (-ul) pl. paturi – bed
o jumătate de oră – (a) half an hour
a se scula – reflexive verb get up (mă scol, te scoli, se scoală, ne sculăm, vă sculaţi, se scoală)
a pleca – go, leave (eu plec, tu pleci, el/ea pleacă, noi plecăm, voi plecaţi, ei/ ele pleacă)
a pleca la serviciu – go to work (seviciu-l – job)
a pregăti – to prepare (a îşi pregăti a-şi pregăti prepare for oneself: îmi pregătesc, îţi pregăteşti, îşi pregăteşte, ne pregătim, vă pregătiţi, îşi pregătesc)
micul dejun – breakfast (gustarea de ora 10 – 10 o’clock snack/brunch, prînz - lunch, cină – dinner/supper)
rareori – seldom
a lipsi – miss, lack (eu lipsesc, tu lipseşti, el/ea lipseşte, noi lipsim, voi lipsiţi, ei/ele lipsesc)
cafea – coffee (cafeluţă – the coffee I have grown fond of drinking) In Romanian, diminutivies often are used as terms of endearment. When describing matter, coffee acts as an uncountable noun. When we refer to a number of cups of coffee we drink, it’s ok to use cafele, the plural form.)
deseori – often (the exact opposite of rareori)
a porni – start, turn on: the lights, PC, etc. (eu pornesc, tu porneşti, el/ea porneşte, noi pornim, voi porniţi, ei/ele pornesc)
a face exerciţii – do exercises (eu fac, tu faci, el/ea face, noi facem, voi faceţi, ei/ele fac exerciţii)
limba coreeană – the Korean language
a se uita – reflexive verb watch ( eu mă uit, tu te uiţi, el/ea se uită, noi ne uităm, voi vă uitaţi, ei/ele se uită) When we say that we look at something, or we watch something, in Romanian we normally add the preposition la after the verb: Mă uit la televizor. I am watching TV.)
film (-ul) pl. filme – film
serial (-ul) pl seriale –film series
în jurul – around (în jurul prînzului – around lunch time)
adică – that is to say
pe la ora 12 – twelvish (around twelve o’clock)
a porni – set off, leave for (eu pornesc, tu porneşti, el/ea porneşte, noi pornim, voi porniţi, ei/ele pornesc)
în oraş – into the city (when used with a verb that indicates movement)
a da o raită – hang around (eu dau, tu dai, el/ea dă, noi dăm, voi daţi, ei/ele dau o raită)
anticariat (-ul) pl. anticariatele – second-hand bookshop
librărie (librăria) pl. librării – bookshop
apoi – then
a se opri – reflexive verb stop (eu mă opresc, tu te opreşti, el/ea se opreşte, noi ne oprim, voi vă opriţi, ei/ele se opresc)
a verifica (compare with a-şi pregăti) – check (eu îmi verific, tu îţi verifici, el/ea îşi verifică, noi ne verificăm, voi vă verificaţi, ei/ele îşi verifică)
a citi – read (eu citesc, tu citeşti, el/ea citeşte, noi citim, voi citiţi, ei/ele citesc)
ştire (-a), pl. ştiri – news
din cînd în cînd – from time to time
a descărca – unload; in IT language the word refers to downloading (eu descarc, tu descarci, el/ea descarcă, noi descărcăm, voi descărcaţi, ei/ele descarcă)
unii, unele – indefinite pronoun some
document (-ul), documente – document
pe care – relative pronoun which
a folosi – use (eu folosesc, tu foloseşti, el/ea foloseşte, noi folosim, voi folosiţi, ei/ele folosesc)
limbă (limba), pl. limbi – language
străin, străină, străini, străine – foreign
la orele de limbi străine – in the foreign language class
fiecare – each
în fiecare zi –every day, each day
zi de lucru – working day
curs (-ul) cursuri – course
a ţine – keep, hold (eu ţin, tu ţii, el/ea ţine, noi ţinem, voi ţineţi, ei/ele ţin)
după ore – after class
a face – do, make (eu fac, tu faci, el/ea face, noi facem, voi faceţi, ei/ele fac)
a face o plimbare – go for a walk. Can also be substituted with the reflexive verb a se plimba (eu mă plimb, tu te plimbi, el/ea se plimbă, noi ne plimbăm, voi vă plimbaţi, ei/ele se plimbă).
parc (-ul) parcuri – park
atmosferă (atmosfera) atmosfere - atmosphere
capitală (capitala) capitale – capital city
amurg (-ul) amurguri – dusk
mirific - enchanting
seară (seara) seri – evening
a sosi – arrive (eu sosesc, tu soseşti, el/ea soseşte, noi sosim, voi sosiţi, ei/ele sosesc)
a servi – to serve (eu servesc, tu serveşti, el/ea serveşte, noi servim, voi serviţi, ei/ele servesc)
destul – enough
tîrziu – late
a se obişnui – reflexive verb get used to (mă obişnuiesc, te obişnuieşti, el/ ea se obişnuieşte, ne obişnuim, vă obişnuiţi, se obişnuiesc)
înainte de – before
lumină (lumina) lumini – light
carte (-a) cărţi – book
foarte – very
repede – quickly
a copleşi – overwhelm (eu copleşesc, tu copleşeşti, el/ea copleşeşte, noi copleşim, voi copleşiţi, ei/ele copleşesc)
somn (-ul) somnuri– sleep
în cele din urmă – at long last
a dormi – sleep (eu dorm, tu dormi, el/ea doarme, noi dormim, voi dormiţi, ei/ele dorm)
niciodată – never
a se culca – reflexive verb go to bed (mă culc, te culci, se culcă, ne culcăm, vă culcaţi, se culcă)
O zi obişnuită din viaţa mea
De obicei mă trezesc pe la ora 7. Mai stau întins în pat o jumătate de oră. Mă scol la ora 7:30 şi o jumate de oră mai târziu plec la serviciu. În bucătăria firmei îmi pregătesc micul dejun. Rareori lipseşte cafeluţa. În jurul prînzului, adică pe la ora 12, pornesc în oraş unde dau o raită prin anticariate şi librării, apoi mă opresc la universitate unde îmi verific poşta electronică şi citesc ştirile on-line. În fiecare zi de lucru, cursurile de limbi străine le ţin după ora 17. Seara, după ore, fac o plimbare prin parc. Atmosfera capitalei ungare din amurg este aproape mirifică. Seara, sosesc acasă după orele 20. Servim cina destul de tîrziu, dar ne-am obişnuit cu asta. Aproape în fiecare seară ne uităm la un film. Înainte de a stinge luminile, întinşi în pat, citim o carte. Foarte repede mă copleşeşte somnul, iar în cele din urmă adorm. Niciodată nu mă culc înainte de miezul nopţii.
English Translation
A Typical Day in My Life
I usually wake up at 7 o’clock. I still lie in bed for half an hour. I get up at 7:30 and then, half an hour later I leave for work. I prepare my breakfast in the kitchenette of hour company. I seldom miss out on a cup of coffee. Around noon (/lunch time), that is at 12 o’clock, I go into the city. I drop by some second-hand bookshops, then I stop at the university where I check my e-mail and read the latest news on-line. Every working day I teach language classes after 5 pm. In the evening, after class, I go for a walk in the park. The atmosphere in the Hungarian capital at dusk is almost enchanting. I get home in the evening after 8 pm. We have dinner pretty late, but we have become used to it. Almost every evening I watch an Asian movie. Before switching off the lights, I lie in bed reading a book of some sorts. I quickly become overwhelmed by sleep, and I finally fall asleep. I never go to bed before midnight.
New Vocabulary
de obicei – usually
a se trezi – reflexive verb wake up (mă trezesc, te trezeşti, se trezeşte, ne trezim, vă treziţi, se trezesc)
la ora ... – at ... o’clock (pe la ora – at about ... o’clock)
a sta întins – lie down
pat (-ul) pl. paturi – bed
o jumătate de oră – (a) half an hour
a se scula – reflexive verb get up (mă scol, te scoli, se scoală, ne sculăm, vă sculaţi, se scoală)
a pleca – go, leave (eu plec, tu pleci, el/ea pleacă, noi plecăm, voi plecaţi, ei/ ele pleacă)
a pleca la serviciu – go to work (seviciu-l – job)
a pregăti – to prepare (a îşi pregăti a-şi pregăti prepare for oneself: îmi pregătesc, îţi pregăteşti, îşi pregăteşte, ne pregătim, vă pregătiţi, îşi pregătesc)
micul dejun – breakfast (gustarea de ora 10 – 10 o’clock snack/brunch, prînz - lunch, cină – dinner/supper)
rareori – seldom
a lipsi – miss, lack (eu lipsesc, tu lipseşti, el/ea lipseşte, noi lipsim, voi lipsiţi, ei/ele lipsesc)
cafea – coffee (cafeluţă – the coffee I have grown fond of drinking) In Romanian, diminutivies often are used as terms of endearment. When describing matter, coffee acts as an uncountable noun. When we refer to a number of cups of coffee we drink, it’s ok to use cafele, the plural form.)
deseori – often (the exact opposite of rareori)
a porni – start, turn on: the lights, PC, etc. (eu pornesc, tu porneşti, el/ea porneşte, noi pornim, voi porniţi, ei/ele pornesc)
a face exerciţii – do exercises (eu fac, tu faci, el/ea face, noi facem, voi faceţi, ei/ele fac exerciţii)
limba coreeană – the Korean language
a se uita – reflexive verb watch ( eu mă uit, tu te uiţi, el/ea se uită, noi ne uităm, voi vă uitaţi, ei/ele se uită) When we say that we look at something, or we watch something, in Romanian we normally add the preposition la after the verb: Mă uit la televizor. I am watching TV.)
film (-ul) pl. filme – film
serial (-ul) pl seriale –film series
în jurul – around (în jurul prînzului – around lunch time)
adică – that is to say
pe la ora 12 – twelvish (around twelve o’clock)
a porni – set off, leave for (eu pornesc, tu porneşti, el/ea porneşte, noi pornim, voi porniţi, ei/ele pornesc)
în oraş – into the city (when used with a verb that indicates movement)
a da o raită – hang around (eu dau, tu dai, el/ea dă, noi dăm, voi daţi, ei/ele dau o raită)
anticariat (-ul) pl. anticariatele – second-hand bookshop
librărie (librăria) pl. librării – bookshop
apoi – then
a se opri – reflexive verb stop (eu mă opresc, tu te opreşti, el/ea se opreşte, noi ne oprim, voi vă opriţi, ei/ele se opresc)
a verifica (compare with a-şi pregăti) – check (eu îmi verific, tu îţi verifici, el/ea îşi verifică, noi ne verificăm, voi vă verificaţi, ei/ele îşi verifică)
a citi – read (eu citesc, tu citeşti, el/ea citeşte, noi citim, voi citiţi, ei/ele citesc)
ştire (-a), pl. ştiri – news
din cînd în cînd – from time to time
a descărca – unload; in IT language the word refers to downloading (eu descarc, tu descarci, el/ea descarcă, noi descărcăm, voi descărcaţi, ei/ele descarcă)
unii, unele – indefinite pronoun some
document (-ul), documente – document
pe care – relative pronoun which
a folosi – use (eu folosesc, tu foloseşti, el/ea foloseşte, noi folosim, voi folosiţi, ei/ele folosesc)
limbă (limba), pl. limbi – language
străin, străină, străini, străine – foreign
la orele de limbi străine – in the foreign language class
fiecare – each
în fiecare zi –every day, each day
zi de lucru – working day
curs (-ul) cursuri – course
a ţine – keep, hold (eu ţin, tu ţii, el/ea ţine, noi ţinem, voi ţineţi, ei/ele ţin)
după ore – after class
a face – do, make (eu fac, tu faci, el/ea face, noi facem, voi faceţi, ei/ele fac)
a face o plimbare – go for a walk. Can also be substituted with the reflexive verb a se plimba (eu mă plimb, tu te plimbi, el/ea se plimbă, noi ne plimbăm, voi vă plimbaţi, ei/ele se plimbă).
parc (-ul) parcuri – park
atmosferă (atmosfera) atmosfere - atmosphere
capitală (capitala) capitale – capital city
amurg (-ul) amurguri – dusk
mirific - enchanting
seară (seara) seri – evening
a sosi – arrive (eu sosesc, tu soseşti, el/ea soseşte, noi sosim, voi sosiţi, ei/ele sosesc)
a servi – to serve (eu servesc, tu serveşti, el/ea serveşte, noi servim, voi serviţi, ei/ele servesc)
destul – enough
tîrziu – late
a se obişnui – reflexive verb get used to (mă obişnuiesc, te obişnuieşti, el/ ea se obişnuieşte, ne obişnuim, vă obişnuiţi, se obişnuiesc)
înainte de – before
lumină (lumina) lumini – light
carte (-a) cărţi – book
foarte – very
repede – quickly
a copleşi – overwhelm (eu copleşesc, tu copleşeşti, el/ea copleşeşte, noi copleşim, voi copleşiţi, ei/ele copleşesc)
somn (-ul) somnuri– sleep
în cele din urmă – at long last
a dormi – sleep (eu dorm, tu dormi, el/ea doarme, noi dormim, voi dormiţi, ei/ele dorm)
niciodată – never
a se culca – reflexive verb go to bed (mă culc, te culci, se culcă, ne culcăm, vă culcaţi, se culcă)
Romanian Class Intermediate 003
Romanian Dialogue
Ce îţi place să faci în timpul liber?
Ştefan: Salut, Aurel! Ce mai faci? Cu ce te ocupi?
Aurel: Salut, Ştefan! Am fost destul de ocupat cu lucrul!
Ştefan: Şi ce îţi place să faci în timpul liber?
Aurel: Problema e că nu am prea mult timp liber.
Ştefan: Ai dacă îţi faci!
Aurel: Aşa este. Îmi place să fac sport. Puţină mişcare nu strică.
Ştefan: Ce sport îţi place?
Aurel: Îmi place să alerg prin parc. De asemenea, îmi place să fac exerciţii în
sala de sport.
Ştefan: Oricum se vede pe tine că te menţii în formă.
Aurel: Ţie ce îţi place să faci în timpul liber?
Ştefan: Îmi place să îmi petrec timpul liber cu familia. Bine, hai că trebuie să
plec acum. Mai vorbim. Salut.
Aurel: Transmitele salutări alor tăi.
English Translation
What do you like doing in your free time?
Ştefan: Greetings, Aurel! How are you? What have you been up to?
Aurel: Greetings, Ştefan! I have been pretty busy working!
Ştefan: And what do you like doing in your free time?
Aurel: Problem is that I don’t really have much free time.
Ştefan: You do if you take the time!
Aurel: That’s right. I like doing sports. A little exercise doesn’t hurt.
Ştefan: What sport do you like?
Aurel: I like jogging in the park. I also like working out in the gym.
Ştefan: One can tell you are in good shape.
Aurel: How do you like spending your free time?
Ştefan: I like spending my free time with my family. Well, I have to go now. We’ll talk again some other time. Bye.
Aurel: Give my best regards to your folks.
Cultural and Grammar Notes
The meaning of the verb a plăcea is „to like”, as in „like doing something”. One must notice, that in Romanian, the verb a plăcea is preceded by the personal pronoun in the dative case. Furthermore, the verb a plăcea is followed by a verb in the conjunctive mood. The conjungation of the verb in the conjunctive mood follows the pattern we have learned so far. The only exception from the rule is the form of the third person singular. This form has to be learned separately for each verb: îmi place, îţi place, îi place (both feminine and masculine form), ne place, vă place, le place
Here are a few more examples with the verb a plăcea. Pay attention to the conjugation of the verbs in the conjunctive mood. These verbs are in boldfaced for the sake of emphasis.
Îmi place să călătoresc. Nu îmi place să fac politică.
I like travelling. I don’t like politics.
Îţi place să citeşti? Nu îţi place să te întîlneşti cu vecinul de la etajul doi.
Do you like reading? You don’t like meeting the neighbour on the second floor.
Îi place să cînte. Nu îi place să citească.
He likes singing. He doesn’t like reading.
Ne place să mergem la munte. Nu ne place să mergem la mare.
We like going to the mountains. We don’t like going to the seaside.
Vă place să faceţi muncă voluntară? Nu vă place să participaţi la şedinţe de lucru.
Do you like doing volunteer work? You don’t like participating in work meetings.
Le place să bea bere. Lor nu le place să bea apă minerală.
They like drinking beer. They don’t like drinking mineral water.
For the sake of revision, let us take a closer look at the conjugation of the verbs in the above sentences. First, the conjugation in the indicative mood, than, I will point out the third person singular exception by placing it between brackets.
There are four basic conjugation verb groups.
1. The first group is that of verbs ending in –a in the infinitive form (dictionary form). One such verb is a cînta (sing)
eu cînt, tu cînţi, el/ea cîntă (să cînte), noi cîntăm., voi cîntaţi, ei/ele cîntă
2. The second conjugation group is that of verbs with an –ea ending in the infinitive mood
a bea
eu beau, tu bei, el/ea bea, noi bem, voi beţi, ei/ ele beau
The verb is a bea is the only exception where the exception to the rule does not apply. Therefore, even the third person singular form of the verb in the subjunctive mood will be the same as the third person singular form of the verb in the indicative mood.
el bea (he drinks) – îi place să bea (he likes drinking)
Ce îţi place să faci în timpul liber?
Ştefan: Salut, Aurel! Ce mai faci? Cu ce te ocupi?
Aurel: Salut, Ştefan! Am fost destul de ocupat cu lucrul!
Ştefan: Şi ce îţi place să faci în timpul liber?
Aurel: Problema e că nu am prea mult timp liber.
Ştefan: Ai dacă îţi faci!
Aurel: Aşa este. Îmi place să fac sport. Puţină mişcare nu strică.
Ştefan: Ce sport îţi place?
Aurel: Îmi place să alerg prin parc. De asemenea, îmi place să fac exerciţii în
sala de sport.
Ştefan: Oricum se vede pe tine că te menţii în formă.
Aurel: Ţie ce îţi place să faci în timpul liber?
Ştefan: Îmi place să îmi petrec timpul liber cu familia. Bine, hai că trebuie să
plec acum. Mai vorbim. Salut.
Aurel: Transmitele salutări alor tăi.
English Translation
What do you like doing in your free time?
Ştefan: Greetings, Aurel! How are you? What have you been up to?
Aurel: Greetings, Ştefan! I have been pretty busy working!
Ştefan: And what do you like doing in your free time?
Aurel: Problem is that I don’t really have much free time.
Ştefan: You do if you take the time!
Aurel: That’s right. I like doing sports. A little exercise doesn’t hurt.
Ştefan: What sport do you like?
Aurel: I like jogging in the park. I also like working out in the gym.
Ştefan: One can tell you are in good shape.
Aurel: How do you like spending your free time?
Ştefan: I like spending my free time with my family. Well, I have to go now. We’ll talk again some other time. Bye.
Aurel: Give my best regards to your folks.
Cultural and Grammar Notes
The meaning of the verb a plăcea is „to like”, as in „like doing something”. One must notice, that in Romanian, the verb a plăcea is preceded by the personal pronoun in the dative case. Furthermore, the verb a plăcea is followed by a verb in the conjunctive mood. The conjungation of the verb in the conjunctive mood follows the pattern we have learned so far. The only exception from the rule is the form of the third person singular. This form has to be learned separately for each verb: îmi place, îţi place, îi place (both feminine and masculine form), ne place, vă place, le place
Here are a few more examples with the verb a plăcea. Pay attention to the conjugation of the verbs in the conjunctive mood. These verbs are in boldfaced for the sake of emphasis.
Îmi place să călătoresc. Nu îmi place să fac politică.
I like travelling. I don’t like politics.
Îţi place să citeşti? Nu îţi place să te întîlneşti cu vecinul de la etajul doi.
Do you like reading? You don’t like meeting the neighbour on the second floor.
Îi place să cînte. Nu îi place să citească.
He likes singing. He doesn’t like reading.
Ne place să mergem la munte. Nu ne place să mergem la mare.
We like going to the mountains. We don’t like going to the seaside.
Vă place să faceţi muncă voluntară? Nu vă place să participaţi la şedinţe de lucru.
Do you like doing volunteer work? You don’t like participating in work meetings.
Le place să bea bere. Lor nu le place să bea apă minerală.
They like drinking beer. They don’t like drinking mineral water.
For the sake of revision, let us take a closer look at the conjugation of the verbs in the above sentences. First, the conjugation in the indicative mood, than, I will point out the third person singular exception by placing it between brackets.
There are four basic conjugation verb groups.
1. The first group is that of verbs ending in –a in the infinitive form (dictionary form). One such verb is a cînta (sing)
eu cînt, tu cînţi, el/ea cîntă (să cînte), noi cîntăm., voi cîntaţi, ei/ele cîntă
2. The second conjugation group is that of verbs with an –ea ending in the infinitive mood
a bea
eu beau, tu bei, el/ea bea, noi bem, voi beţi, ei/ ele beau
The verb is a bea is the only exception where the exception to the rule does not apply. Therefore, even the third person singular form of the verb in the subjunctive mood will be the same as the third person singular form of the verb in the indicative mood.
el bea (he drinks) – îi place să bea (he likes drinking)
Tuesday, August 17, 2010
Romanian Intermediate 002
Care-i limba ta maternă?
Acasă în familie vorbim atît româna cît şi maghiara. Vorbesc maghiara şi româna la fel de bine!
Taică-meu (tatăl meu) este român originar din Iaşi. Maică-mea (mama mea) este unguroaică din secuime. Este din Odorheiu Secuiesc.
Tu de unde eşti de loc? Din Oradea.
Acolo trăiesc la un loc români şi unguri!
Translation
What is your mother tongue?
At home we sppeak both Romanian and Hungarian. I speak Hungarian and Romanian equally well! My father is a Romanian originally from Iaşi. My mother is a Hungarian from Szekely land. She is from Odorehiu Secuiesc (Szekely Udvarhely) Where are you from? I come from Oradea. There Romanians and Hungarians live together.
Language and cultural notes
„Care-i” – This contracted form is very common in spoken Romanian. The standard form is „Care este”
limbă – language; tongue
matern – maternal
limba ta maternă – your mother tongue
acasă – at home
în familie – within the family
a vorbi – to speak (eu vorbesc, tu vorbeşti, el/ea vorbeşte, noi vorbim, voi vorbiţi, ei/ele vorbesc
atât ... cât şi – both. ... and ...
la fel de ... (+ adj.) – equally ((+ adjective)
„taică-meu” and „maică-mea” are both common in spoken Romanian. The formal variants are „tatăl meu” and „mama mea”.
Secuime – is a geographical area of Romania, historically inhabitted by a magyarized Hungarian speaking population, the Szekely, who live mainly in the Romanian counties of Hargita and Covasna.
In Ardeal (Transylvania) many Hungarians refer to geographical places by their Hungarian name only, thus, being completely oblivious of the Romanian reality: Examples: Odorheiu Secuiesc – Szekely Udvarhely
de unde – where from
din – from (Din is a preposition used befor names of places to indicate place origin)
trăiesc – to live (eu trăiesc, tu trăieşti, el/ea trăieşte, noi trăieşte, voi trăiţi, ei/ele trăiesc)
la un loc – in one place
Adjectives and pronouns have four forms, because there must be a gender and number concordance between the adjectives and the nouns determined by them.:
tatăl meu – my father (masculine gender singular)
mamă mea – my mother (feminine gender singular)
copiii mei – my children (masculine gender plural)
fetele mele – my daughters (feminine gender plural)
calul tău – your horse (masculine singular)
limba ta – your language (feminine singular)
caii tăi – your horse (masculine plural)
casele tale – your houses (feminine plural)
Acasă în familie vorbim atît româna cît şi maghiara. Vorbesc maghiara şi româna la fel de bine!
Taică-meu (tatăl meu) este român originar din Iaşi. Maică-mea (mama mea) este unguroaică din secuime. Este din Odorheiu Secuiesc.
Tu de unde eşti de loc? Din Oradea.
Acolo trăiesc la un loc români şi unguri!
Translation
What is your mother tongue?
At home we sppeak both Romanian and Hungarian. I speak Hungarian and Romanian equally well! My father is a Romanian originally from Iaşi. My mother is a Hungarian from Szekely land. She is from Odorehiu Secuiesc (Szekely Udvarhely) Where are you from? I come from Oradea. There Romanians and Hungarians live together.
Language and cultural notes
„Care-i” – This contracted form is very common in spoken Romanian. The standard form is „Care este”
limbă – language; tongue
matern – maternal
limba ta maternă – your mother tongue
acasă – at home
în familie – within the family
a vorbi – to speak (eu vorbesc, tu vorbeşti, el/ea vorbeşte, noi vorbim, voi vorbiţi, ei/ele vorbesc
atât ... cât şi – both. ... and ...
la fel de ... (+ adj.) – equally ((+ adjective)
„taică-meu” and „maică-mea” are both common in spoken Romanian. The formal variants are „tatăl meu” and „mama mea”.
Secuime – is a geographical area of Romania, historically inhabitted by a magyarized Hungarian speaking population, the Szekely, who live mainly in the Romanian counties of Hargita and Covasna.
In Ardeal (Transylvania) many Hungarians refer to geographical places by their Hungarian name only, thus, being completely oblivious of the Romanian reality: Examples: Odorheiu Secuiesc – Szekely Udvarhely
de unde – where from
din – from (Din is a preposition used befor names of places to indicate place origin)
trăiesc – to live (eu trăiesc, tu trăieşti, el/ea trăieşte, noi trăieşte, voi trăiţi, ei/ele trăiesc)
la un loc – in one place
Adjectives and pronouns have four forms, because there must be a gender and number concordance between the adjectives and the nouns determined by them.:
tatăl meu – my father (masculine gender singular)
mamă mea – my mother (feminine gender singular)
copiii mei – my children (masculine gender plural)
fetele mele – my daughters (feminine gender plural)
calul tău – your horse (masculine singular)
limba ta – your language (feminine singular)
caii tăi – your horse (masculine plural)
casele tale – your houses (feminine plural)
Sunday, August 15, 2010
Passwords
Be advised that all the necessary info you need (passes and such) can be found on the webpage, you just have to read between the lines :-) Mircea
Wednesday, July 28, 2010
Tuesday, July 27, 2010
Thursday, July 22, 2010
Hungarian_Lesson1
In maghiara, propozitia cea mai simpla are urmatoarea structura: Ez egy ____. Limba maghiara nu distinge 3 genuri gramaticale asa cum face limba romana. De aceea nu este mare bataie de cap cu acordul in gen intre partile de vorbire. Un exemplu elocvent este cuvintul 'ez' care, in functie de situatie poate sa aiba unul din urmatoarele sensuri: acesta, aceasta. Grupul de litere 'gy' din maghiara are o pronuntie relativ dificial. In Ardeal, in zone locuite de maghiari, romanii il pronunta relativ corect. Dincolo de Carpati, romanii nu pronunta palatalizat, ei pronuntind un fel de 'ghi', ceea ce nu este corect.
Textul filmului:
Ez egy ceruza (creion).
______ szék (scaun).
______ asztal (masa).
______ könyv (carte).
______ telefon (telefon).
______ ajtó (usa).
Aici ma opresc, ar fi mai multe de spus, dar daca vreti sa auziti si restul, va trebui sa imi scrieti un email la adresa limba.chineza@yahoo.com sau clubuldeengleza@yahoo.co.uk
Tuesday, July 20, 2010
Books for Learning Hungarian, Carti pentru invatarea limbii maghiare
Hungarian Publications
Erdős József és Prileszlky Csilla – Halló, itt Magyarország (Hungarian for Foreigners)
Akadémiai Kiadó: 1992-2009, vol. 1+2, 171 p., audio CD
Lakos Dorottya – Magyar nyelvkönyv külföldieknek (Hungarian for Foreigners)
Nemzeti Tankönyvkiadó: 1998, 190 p., audio CD
Durst Péter – Lépésenként magyarul: magyar nyelv külföldieknek (Hungarian Step By Step)
Szegedi Tudományegyetem: 2001
Here is where you can order Durst Péter's books. Aici puteti comanda cartileÉ http://www.lepesenkent.hu/
Keresztes László – A Practical Hungarian Grammar
Debreceni Nyári Egyetem, 1999, 163 p
PONS – Noun Declension Tables (2007, 112 p.)
Grammar: Practical and Easy (2007-2009, 136 p.)
Verb Conjugation Tables (2006,112 p.)
Self-Study Beginner’s Course (Learner’s book, audio CD, CD-ROM vocabulary
trainer)
Foreign Publications
Christina Mayer – Hungarian: Lonely Planet Phrasebook
Lonely Planet: 2005, 256 p.
ISBN 978-1741042320
Zsuzsa Ponifex - Teach Yourself Hungarian Complete Course Audiopack
McGraw-Hill: 2003, ISBN 007141892X
Carol Rounds – Hungarian: An Essential Grammar (Essential Grammars)
Routledge: 2009, 320 p., ISBN 978-0415498678
Recunosc ca preferata mea este cartea lui Durst Peter, dar este drept ca ai nevoie de un indrumator, pentru ca nu este ideala pentru studiu individual. In schimb, aici intru eu pe scena. Incepind cu zilele urmatoare voi initia un curs video de maghiara pentru incepatori. Acesta in sine nu este de ajuns pentru a progresa. De cireasa de pe tort vor avea parte cei care se decid sa invete cu mine online.
Erdős József és Prileszlky Csilla – Halló, itt Magyarország (Hungarian for Foreigners)
Akadémiai Kiadó: 1992-2009, vol. 1+2, 171 p., audio CD
Lakos Dorottya – Magyar nyelvkönyv külföldieknek (Hungarian for Foreigners)
Nemzeti Tankönyvkiadó: 1998, 190 p., audio CD
Durst Péter – Lépésenként magyarul: magyar nyelv külföldieknek (Hungarian Step By Step)
Szegedi Tudományegyetem: 2001
Here is where you can order Durst Péter's books. Aici puteti comanda cartileÉ http://www.lepesenkent.hu/
Keresztes László – A Practical Hungarian Grammar
Debreceni Nyári Egyetem, 1999, 163 p
PONS – Noun Declension Tables (2007, 112 p.)
Grammar: Practical and Easy (2007-2009, 136 p.)
Verb Conjugation Tables (2006,112 p.)
Self-Study Beginner’s Course (Learner’s book, audio CD, CD-ROM vocabulary
trainer)
Foreign Publications
Christina Mayer – Hungarian: Lonely Planet Phrasebook
Lonely Planet: 2005, 256 p.
ISBN 978-1741042320
Zsuzsa Ponifex - Teach Yourself Hungarian Complete Course Audiopack
McGraw-Hill: 2003, ISBN 007141892X
Carol Rounds – Hungarian: An Essential Grammar (Essential Grammars)
Routledge: 2009, 320 p., ISBN 978-0415498678
Recunosc ca preferata mea este cartea lui Durst Peter, dar este drept ca ai nevoie de un indrumator, pentru ca nu este ideala pentru studiu individual. In schimb, aici intru eu pe scena. Incepind cu zilele urmatoare voi initia un curs video de maghiara pentru incepatori. Acesta in sine nu este de ajuns pentru a progresa. De cireasa de pe tort vor avea parte cei care se decid sa invete cu mine online.
Monday, July 19, 2010
Pronunciation and basic conversation
To get you started with your Romanian!
Romanian-Language-Online/romanian-pronunciation.html
Romanian-Language-Online/romanian-pronunciation.html
Sunday, July 18, 2010
Vremea The weather in Romanian and Chinese
Dragii mei, va plac aceste materiale care le incarc pe blog? Sa stiti ca am mult mai multi asi in mineca daca vreti sa invatati cu mine online. Va pot pune la dispozitie explicatii gramaticale si culturale, precum si tot felul de materiale in format mp3, pdf si word. De asemenea, explic aspecte toate legate de scris. Cu mine veti progresa nespus de repede. scrieti-mi pe adresa limba.chineza@yahoo.com
天气Vremea
天气真好！tiānqìzhēnhǎo Vremea este cu adevărat frumoasă!
天气真坏！ tiānqìzhēnhuài Vremea este foarte urîtă!
今天真冷/真热！jīntiān zhēn lěng/zhēn rè Astăzi este foarte rece/cald!
通常都这么热吗？tōngcháng dōu zhème rè ma? De obicei este atît de cald?
你认为明天会下雪/下雨吗？nǐ rènwéi míngtiān huì xiàxuě/xiàyǔ ma? Crezi că mîine are să ningă/plouă?
明天天气预报怎么说？ míngtiān tiānqì yùbào zěnme shuō? Ce spune buletinul meteo despre cum va fi vremea mîine?
多云duōyún noros
大雾dàwù ceaţă
有霜yǒushuāng îngheţ
结冰jiébīng polei
有雷yǒuléi furtună cu tunete
大风dàfēng vînt
下着雨。xiàzheyǔ. Plouă.
下着雪。xiàzhexuě. Ninge.
阳光普照。yángguāng pǔzhào. Este soare.
这样天气已经多久了？zhè yàng tiānqì yǐjīng duōjiǔle? De cînd este vremea aşa?
花粉统计是高还是低？huāfěn tǒngjì shì gāo háishì dī? Nivelul polenului în atmosferă este ridicat sau scăzut?
天气Vremea
天气真好！tiānqìzhēnhǎo Vremea este cu adevărat frumoasă!
天气真坏！ tiānqìzhēnhuài Vremea este foarte urîtă!
今天真冷/真热！jīntiān zhēn lěng/zhēn rè Astăzi este foarte rece/cald!
通常都这么热吗？tōngcháng dōu zhème rè ma? De obicei este atît de cald?
你认为明天会下雪/下雨吗？nǐ rènwéi míngtiān huì xiàxuě/xiàyǔ ma? Crezi că mîine are să ningă/plouă?
明天天气预报怎么说？ míngtiān tiānqì yùbào zěnme shuō? Ce spune buletinul meteo despre cum va fi vremea mîine?
多云duōyún noros
大雾dàwù ceaţă
有霜yǒushuāng îngheţ
结冰jiébīng polei
有雷yǒuléi furtună cu tunete
大风dàfēng vînt
下着雨。xiàzheyǔ. Plouă.
下着雪。xiàzhexuě. Ninge.
阳光普照。yángguāng pǔzhào. Este soare.
这样天气已经多久了？zhè yàng tiānqì yǐjīng duōjiǔle? De cînd este vremea aşa?
花粉统计是高还是低？huāfěn tǒngjì shì gāo háishì dī? Nivelul polenului în atmosferă este ridicat sau scăzut?
Saturday, July 17, 2010
Idiomul zilei
八字衙门朝南开有理无钱莫进来
bā zì yá men cháo nán kāi yǒu lǐ wú qián mò jìn lái
(Poarta judecătoriei se deschide spre sud, însă dacă de partea ta nu-i decît adevărul, iar punga ţi-e goală, nici să nu te gîndeşti să intri.)
bā zì yá men cháo nán kāi yǒu lǐ wú qián mò jìn lái
(Poarta judecătoriei se deschide spre sud, însă dacă de partea ta nu-i decît adevărul, iar punga ţi-e goală, nici să nu te gîndeşti să intri.)
330 de expresii uzuale chinezeşti
In luna mai am avut din nou sansa de a merge in China, de asta data doar pentru citeva zile. Ca de obicei, nu am ratat ocazia de a achizitiona citeva carti de maxima necesitate. In cele ce urmeaza vreau sa va prezint lucrarea autoarei Chen Ru: 330 de expresii uzuale chinezeşti.
Iata si celelalte detalii tehnice.
陈如：汉语常用格式330例，华语教学出版社，2010，ISBN 978-7-80200-647-8
Limba chineza autentica vorbita in zilele noastre nu are aproape nimic in comun cu chineza predata astazi pe la universitatile din Romania!
Limba chineza este foarte idiomatica, cu o multime de expresii fixe si presarata cu elemente de jargon. In China au inceput sa apara in ultimul deceniu carti care sa acopere si aceste aspecte ale limbii! O carte de aceasta natura este 330 de expresii uzuale chinezeşti. Cartea contine 330 de expresii explicate, cu exemple aferente si cu exercitii. Pe fiecare pagina din cele 330 ale cartii este prezentata cite o expresie. Mai jos am redat prima pagina cu traducerea ce imi apartine in limba romana. Si transcrierea pinyin imi apartine. In viitor pe acest blog voi mai adauga exemple din aceasta cartem asta in ideea ca cititorii acestui blog sint interesati de asa ceva. Nu uitati sa lasati un multumesc pentru efortul pe care il depun in mentinerea acestui blog.
1. 爱___不___ (Fie că îţi place sau nu, ___ )
分别用在同一个动词前，表示对对方的做法或选择不满，但表面上却表示无所谓。
例句
1． 道理我都讲清楚了，你爱听不听。
dàolǐ wǒ dōu jiǎng qīngchǔ le, nǐ ài tīng bù tīng.
Ţi-am spus adevărul aşa acum este, fie că îţi place sau nu.
2． 你爱生气不生气，反正我有意见就得提。
nǐ ài shēngqi bù shēngqi fǎnzhèng wǒ yǒu yìjiàn jiù děi tí.
Fie că te superi sau nu, eu îţi voi spune ce cred.
3． 你爱复习不复习，不过考不好可不要怪别人。
Fie că repeţi sau nu materia de examen, dacă nu reuşeşti la examen, să nu dai vina pe alţii.
4． 你爱说不说，以后你想说我还不想听了呢。
Dacă acum nu vrei să vorbeşti despre, mai tîrziu nu o să vreau eu să te ascult.
对话
甲：这面条我不爱吃。Nu îmi plac tăieţeii aceştia!
乙：爱吃不吃，不吃就饿着吧！Este treaba ta dacă îi mănînci sau nu, altfel rămîi flămînd.
甲：我不想去看电影了。Nu vreau să merg la cinema.
乙：爱去不去。你不去，我自己去。Faci ce vrei. Dacă tu nu mergi, eu merg oricum.
练习
用“爱___不___”完成对话。Completaţi propoziţiile de mai jos cu expresia “爱___不___”
甲：我给你买的那件衣服，你怎么一直也不穿？
乙：那件衣服颜色太鲜艳了，我不好意思穿。
甲：你____________吧，我以后不会再给你买衣服了。
甲：我朋友说这房子的房租太贵，不想租了。
乙：____________，我这房子想租的人多着呢。
Iata si celelalte detalii tehnice.
陈如：汉语常用格式330例，华语教学出版社，2010，ISBN 978-7-80200-647-8
Limba chineza autentica vorbita in zilele noastre nu are aproape nimic in comun cu chineza predata astazi pe la universitatile din Romania!
Limba chineza este foarte idiomatica, cu o multime de expresii fixe si presarata cu elemente de jargon. In China au inceput sa apara in ultimul deceniu carti care sa acopere si aceste aspecte ale limbii! O carte de aceasta natura este 330 de expresii uzuale chinezeşti. Cartea contine 330 de expresii explicate, cu exemple aferente si cu exercitii. Pe fiecare pagina din cele 330 ale cartii este prezentata cite o expresie. Mai jos am redat prima pagina cu traducerea ce imi apartine in limba romana. Si transcrierea pinyin imi apartine. In viitor pe acest blog voi mai adauga exemple din aceasta cartem asta in ideea ca cititorii acestui blog sint interesati de asa ceva. Nu uitati sa lasati un multumesc pentru efortul pe care il depun in mentinerea acestui blog.
1. 爱___不___ (Fie că îţi place sau nu, ___ )
分别用在同一个动词前，表示对对方的做法或选择不满，但表面上却表示无所谓。
例句
1． 道理我都讲清楚了，你爱听不听。
dàolǐ wǒ dōu jiǎng qīngchǔ le, nǐ ài tīng bù tīng.
Ţi-am spus adevărul aşa acum este, fie că îţi place sau nu.
2． 你爱生气不生气，反正我有意见就得提。
nǐ ài shēngqi bù shēngqi fǎnzhèng wǒ yǒu yìjiàn jiù děi tí.
Fie că te superi sau nu, eu îţi voi spune ce cred.
3． 你爱复习不复习，不过考不好可不要怪别人。
Fie că repeţi sau nu materia de examen, dacă nu reuşeşti la examen, să nu dai vina pe alţii.
4． 你爱说不说，以后你想说我还不想听了呢。
Dacă acum nu vrei să vorbeşti despre, mai tîrziu nu o să vreau eu să te ascult.
对话
甲：这面条我不爱吃。Nu îmi plac tăieţeii aceştia!
乙：爱吃不吃，不吃就饿着吧！Este treaba ta dacă îi mănînci sau nu, altfel rămîi flămînd.
甲：我不想去看电影了。Nu vreau să merg la cinema.
乙：爱去不去。你不去，我自己去。Faci ce vrei. Dacă tu nu mergi, eu merg oricum.
练习
用“爱___不___”完成对话。Completaţi propoziţiile de mai jos cu expresia “爱___不___”
甲：我给你买的那件衣服，你怎么一直也不穿？
乙：那件衣服颜色太鲜艳了，我不好意思穿。
甲：你____________吧，我以后不会再给你买衣服了。
甲：我朋友说这房子的房租太贵，不想租了。
乙：____________，我这房子想租的人多着呢。
Wednesday, July 14, 2010
Program de calculator pentru invatarea (memorarea) caracterelor chinezesti
http://zdt.sourceforge.net/
conversatie in mandarina
http://rapidshare.com/files/287937993/mandarin_conversation_cd1
http://rs792.rapidshare.com/files/287949485/mandarin_conversation_cd2
http://rapidshare.com/files/287953051/mandarin_conversation_cd3___booklet
http://rs792.rapidshare.com/files/287949485/mandarin_conversation_cd2
http://rapidshare.com/files/287953051/mandarin_conversation_cd3___booklet
Radicalii chinezesti
1 一 丨 丶 丿 乙/乚 亅/ 了
2 二 亠 人/ 亻 儿 入 八 冂 冖 冫 几 凵 刀/刂 力 勹 匕 匚 匸 十 卜 卩 厂 厶 又 讠
3 口 囗 土 士 夂 夊 夕 大 女 子 /孑 宀 寸 小 尢 尸 屮 山 巛 /川 工 己 /已/巳 巾 干 幺/乡 广 廴 廾 弋 弓 彐/彑 彡 彳 心 /忄 手/扌 水 /氵 犬/犭 邑 /阝(component estic)) 阜/阝(component vestic) 纟 门 飞 饣 马
4 心/忄 戈 戶/户 手 /扌 支 攴 /攵 文 斗 斤 方 无 日 曰 月 木 欠 止 歹 殳 毋 /母 比 毛 氏 气 水/氵 火 /灬 爪/爫 父 爻 爿 片 牙 牛/牜 犬 /犭 玉/玊/王 网 /罒/罓 艸/艹 辵 /辶 见 贝 车 韦 风
5 毋/母 玄 玉/玊/王 瓜 瓦 甘 生 用 田/由/甲/申 疋 疒 癶 白 皮 皿 目 矛 矢 石 示/礻 禸 禾 穴 立 网 /罒/罓 老/耂 衣 /衤 钅 长 鸟 龙
6 竹 米 糸 /糹 缶 网 /罒/罓 羊 羽 老/耂 而 耒 耳 聿 肉 /月 臣 自 至 臼 舌 舛 舟 艮 色 艸 /艹 虍 虫 血 行 衣/衤 襾 /西/覀 页 齐
7 見 角 言 /訁 谷 豆 豕 豸 貝 赤 走 足 身 車 辛 辰 辵/辶 邑 /阝(component estic) 酉 釆 里 卤 麦 龟
8 金 /釒 長 門 阜/阝(component vestic) 隶 隹 雨 青 非 鱼 黾 齿
9 面 革 韋 韭 音 頁 風 飛 食 /飠 首 香
10 馬 骨 高 髟 鬥 鬯 鬲 鬼
11 魚 鳥 鹵 鹿 麥 麻
12 黃 黍 黑 黹
13 黽 鼎 鼓 鼠
14 鼻 齊
15 齒
16 龍 龜
17 龠
2 二 亠 人/ 亻 儿 入 八 冂 冖 冫 几 凵 刀/刂 力 勹 匕 匚 匸 十 卜 卩 厂 厶 又 讠
3 口 囗 土 士 夂 夊 夕 大 女 子 /孑 宀 寸 小 尢 尸 屮 山 巛 /川 工 己 /已/巳 巾 干 幺/乡 广 廴 廾 弋 弓 彐/彑 彡 彳 心 /忄 手/扌 水 /氵 犬/犭 邑 /阝(component estic)) 阜/阝(component vestic) 纟 门 飞 饣 马
4 心/忄 戈 戶/户 手 /扌 支 攴 /攵 文 斗 斤 方 无 日 曰 月 木 欠 止 歹 殳 毋 /母 比 毛 氏 气 水/氵 火 /灬 爪/爫 父 爻 爿 片 牙 牛/牜 犬 /犭 玉/玊/王 网 /罒/罓 艸/艹 辵 /辶 见 贝 车 韦 风
5 毋/母 玄 玉/玊/王 瓜 瓦 甘 生 用 田/由/甲/申 疋 疒 癶 白 皮 皿 目 矛 矢 石 示/礻 禸 禾 穴 立 网 /罒/罓 老/耂 衣 /衤 钅 长 鸟 龙
6 竹 米 糸 /糹 缶 网 /罒/罓 羊 羽 老/耂 而 耒 耳 聿 肉 /月 臣 自 至 臼 舌 舛 舟 艮 色 艸 /艹 虍 虫 血 行 衣/衤 襾 /西/覀 页 齐
7 見 角 言 /訁 谷 豆 豕 豸 貝 赤 走 足 身 車 辛 辰 辵/辶 邑 /阝(component estic) 酉 釆 里 卤 麦 龟
8 金 /釒 長 門 阜/阝(component vestic) 隶 隹 雨 青 非 鱼 黾 齿
9 面 革 韋 韭 音 頁 風 飛 食 /飠 首 香
10 馬 骨 高 髟 鬥 鬯 鬲 鬼
11 魚 鳥 鹵 鹿 麥 麻
12 黃 黍 黑 黹
13 黽 鼎 鼓 鼠
14 鼻 齊
15 齒
16 龍 龜
17 龠
Lectura in limba chineza
Pe acest sit se gasesc mai multe text pentru nivel incepator si mediu insotite de fisiere cu redare audio.
http://faculty.virginia.edu/cll/chinese_reading/
http://faculty.virginia.edu/cll/chinese_reading/
"Imi pare rau" in limba chineza
1. 对不起。
Duìbuqǐ。
Imi pare rau.
2. 非常抱歉。
Fēicháng bàoqiàn。
Imi pare nespus de rau.
3. 对不起，我不是故意的。
Duìbuqǐ ，wǒ búshì gùyì de。
Imi cer scuze, nu am facut-o intentionat.
4. 我不是故意的，请原谅。
Wǒ búshì gùyì de，qǐng yuánliàng。
N-am facut-o intentionat, va rog sa ma iertati.
5. 对不起，我错了。
Duìbuqǐ，wǒ cuòle。
Scuze! Am gresit.
6. 对不起，一定要原谅我。
Duìbùqǐ，yídìng yào yuánliàng wǒ。
Imi pare rau! Va rog sa ma iertati.
7. 可以原谅我吗？给我个机会吧。
Kěyǐ yuánliàng wǒ ma？ Gěi wǒ gè jīhuì bā。
Va rog sa ma iertati! Mai acordati-mi o sansa.
8. 抱歉，今天的事情让你误会了，希望能给我个机会解释下。
Bàoqiàn， jīntiān de shìqing ràng nǐ wùhuì le， xīwàng néng gěi wǒ gè jīhuì jiěshì xià。
Imi cer scuze, ati inteles gresit situatia de azi, acordati-mi sansa sa va explic!
9. 对不起，没想到会给你带来不便，请原谅。
Duìbùqǐ ， méixiǎngdào huì gěi nǐ dàilái búbiàn，qǐng yuánliàng。
Scuze, nu mi-a trecut prin gind ca va pot provoca necazuri! Va rog sa ma iertati!
10. 我对我今天说的话表示歉意，请不要跟我一般见识了。
Wǒ duì wǒ jīntiān shuō de huà biǎoshì qiànyì， qǐng búyào gēn wǒ yìbānjiànshíle。
Dati-mi voie sa imi exprim parerea de rau pentru spusele mele de adineaori, va rog sa nu mi-o luati in nume de rau!
Duìbuqǐ。
Imi pare rau.
2. 非常抱歉。
Fēicháng bàoqiàn。
Imi pare nespus de rau.
3. 对不起，我不是故意的。
Duìbuqǐ ，wǒ búshì gùyì de。
Imi cer scuze, nu am facut-o intentionat.
4. 我不是故意的，请原谅。
Wǒ búshì gùyì de，qǐng yuánliàng。
N-am facut-o intentionat, va rog sa ma iertati.
5. 对不起，我错了。
Duìbuqǐ，wǒ cuòle。
Scuze! Am gresit.
6. 对不起，一定要原谅我。
Duìbùqǐ，yídìng yào yuánliàng wǒ。
Imi pare rau! Va rog sa ma iertati.
7. 可以原谅我吗？给我个机会吧。
Kěyǐ yuánliàng wǒ ma？ Gěi wǒ gè jīhuì bā。
Va rog sa ma iertati! Mai acordati-mi o sansa.
8. 抱歉，今天的事情让你误会了，希望能给我个机会解释下。
Bàoqiàn， jīntiān de shìqing ràng nǐ wùhuì le， xīwàng néng gěi wǒ gè jīhuì jiěshì xià。
Imi cer scuze, ati inteles gresit situatia de azi, acordati-mi sansa sa va explic!
9. 对不起，没想到会给你带来不便，请原谅。
Duìbùqǐ ， méixiǎngdào huì gěi nǐ dàilái búbiàn，qǐng yuánliàng。
Scuze, nu mi-a trecut prin gind ca va pot provoca necazuri! Va rog sa ma iertati!
10. 我对我今天说的话表示歉意，请不要跟我一般见识了。
Wǒ duì wǒ jīntiān shuō de huà biǎoshì qiànyì， qǐng búyào gēn wǒ yìbānjiànshíle。
Dati-mi voie sa imi exprim parerea de rau pentru spusele mele de adineaori, va rog sa nu mi-o luati in nume de rau!
Tonurile limbii chineze
Limba chineza este o limba tonala. Tonul este un morfem suprasegmental, ce diferentiaza ca sens silabele.
Schema tonala.
tonul 1 reprezentat grafic ca o liniuta orizontala “-“ plasata deasupra vocalei, face astfel incit silaba sa se pronunte la un nivel inalt, constant;
tonul 2 reprezentat ca o linie oblica inclinata spre dreapta, in sens ascendent, “/”, induce o pronuntie urcatoare, asemanatoare unui ton al mirarii;
tonul 3, reprezentat ca un ”u” mic, coboara si apoi urca, dar nu ajunge atit de sus precum finalul tonului 2;
tonul 4, marcat ca o linie oblica inclinata tot spre dreapta dar in sens descendent ”\” induce o pronuntie coboritoare, ca un final de afirmatie.
Monday, July 12, 2010
Chineza - Cum va numiti?
Lecţia 4 您贵姓
( 华丰贸易公司办事处)
(米夫妇近来，找到了办公室秘书王小燕。)
王小燕：啊！米先生，米太太，你们这么快就来了，快请进！
(王小燕陪米先生来到总经理室。)
王小燕：总经理，米先生和夫人来了。（对米先生）这是我们的总经理。
杨达： 欢迎，欢迎。请坐。
米先生： 总经理先生，您贵姓？
杨达： 我姓杨，这是我的名片！
米先生： 杨先生，认识您真高兴。
杨达： 我也是。
（李杰手拿文件，推门进来。）
杨达： 噢，你回来了？（对米先生）他是我的助手。
米先生： 啊！您也在这儿？
李杰： 真巧，我们又见面了。
杨达： 你们认识？
米先生： 认识，认识。（对李杰）您怎么称呼？
李杰： 我姓李。这是我的名片。
Cuvinte de interes
贸易màoyì – comerţ
公司gōngsī – firmă
办公室bàngōngshì – birou
秘书mìshū – secretar
总经理zǒngjīnglǐ – director general
名片míngpiàn – carte de vizită
文件wénjiàn – document
助手zhùshǒu – asistent
真zhēn (副词) – realmente
真巧zhēnqiǎo – Ce coincidenţă!
见面jiànmiàn – a se întîlni
Explicaţii culturale
您贵姓 – “贵姓”，询问对方姓氏时尊敬或客气的表达方式。
“真”，副词，用在形容词或动词前面，有“实在”或“的确”的意思，强调程度深。例如：Adverbul 真este folosit înaintea adjectivelor sau verbelor pentru a scoate în evidenţă gradul ridicat al unei stări. Exemple: 真有意思 (Foarte interesant!)，真奇怪 (Foarte ciudat!)
认识您真高兴。我也是。– Foarte încîntat de cunoştinţă! De asemenea!
您怎么称呼？– Cum vă numiţi! (Iată o variantă mai puţină servilă decît clasicul 您贵姓. Dacă este să mergem pînă în pînzele albe, răspunsul la întrebarea 您贵姓？ar trebui să înceapă cu 鄙姓... Dar au trecut vremurile cînd chinezii excelau în modestie!!!
这是我的名片。– Există o modă a schimbului de cărţi de vizită în cadrul întîlnirilor oficiale.
我们又见面了 – Iată că ne întîlnim din nou. “又”用在动词前面，表示重复。
夫人 şi 太太fac referire la aceeaşi persoană, dar împrejurările în care sînt folosite diferă. Apelativul 夫人 este folosit cînd un bărbat se adresează direct unei femei căsătorite. 太太este folosit cînd se face referire la soţia cuiva ca terţă persoană.
您这么快就来了！
“这么”是指示代词，常用在形容词，助词或数量词前面，表示程度，方式或数量。
( 华丰贸易公司办事处)
(米夫妇近来，找到了办公室秘书王小燕。)
王小燕：啊！米先生，米太太，你们这么快就来了，快请进！
(王小燕陪米先生来到总经理室。)
王小燕：总经理，米先生和夫人来了。（对米先生）这是我们的总经理。
杨达： 欢迎，欢迎。请坐。
米先生： 总经理先生，您贵姓？
杨达： 我姓杨，这是我的名片！
米先生： 杨先生，认识您真高兴。
杨达： 我也是。
（李杰手拿文件，推门进来。）
杨达： 噢，你回来了？（对米先生）他是我的助手。
米先生： 啊！您也在这儿？
李杰： 真巧，我们又见面了。
杨达： 你们认识？
米先生： 认识，认识。（对李杰）您怎么称呼？
李杰： 我姓李。这是我的名片。
Cuvinte de interes
贸易màoyì – comerţ
公司gōngsī – firmă
办公室bàngōngshì – birou
秘书mìshū – secretar
总经理zǒngjīnglǐ – director general
名片míngpiàn – carte de vizită
文件wénjiàn – document
助手zhùshǒu – asistent
真zhēn (副词) – realmente
真巧zhēnqiǎo – Ce coincidenţă!
见面jiànmiàn – a se întîlni
Explicaţii culturale
您贵姓 – “贵姓”，询问对方姓氏时尊敬或客气的表达方式。
“真”，副词，用在形容词或动词前面，有“实在”或“的确”的意思，强调程度深。例如：Adverbul 真este folosit înaintea adjectivelor sau verbelor pentru a scoate în evidenţă gradul ridicat al unei stări. Exemple: 真有意思 (Foarte interesant!)，真奇怪 (Foarte ciudat!)
认识您真高兴。我也是。– Foarte încîntat de cunoştinţă! De asemenea!
您怎么称呼？– Cum vă numiţi! (Iată o variantă mai puţină servilă decît clasicul 您贵姓. Dacă este să mergem pînă în pînzele albe, răspunsul la întrebarea 您贵姓？ar trebui să înceapă cu 鄙姓... Dar au trecut vremurile cînd chinezii excelau în modestie!!!
这是我的名片。– Există o modă a schimbului de cărţi de vizită în cadrul întîlnirilor oficiale.
我们又见面了 – Iată că ne întîlnim din nou. “又”用在动词前面，表示重复。
夫人 şi 太太fac referire la aceeaşi persoană, dar împrejurările în care sînt folosite diferă. Apelativul 夫人 este folosit cînd un bărbat se adresează direct unei femei căsătorite. 太太este folosit cînd se face referire la soţia cuiva ca terţă persoană.
您这么快就来了！
“这么”是指示代词，常用在形容词，助词或数量词前面，表示程度，方式或数量。
Monday, July 5, 2010
de ce sa inveti limba chineza?
http://www.realitatea.net/cursurile-de-limba-chineza-vor-fi-reintroduse-in-mai-multe-scoli-din-giurgiu_704817.html
Saturday, July 3, 2010
Chineza bancara
银行 La Bancă
第十章：银行
请问银行yínháng (bancă)在哪儿？
Unde este banca?
请问外币兑换wàibìduìhuàn (schimb valutar)处在哪儿？
Unde este un oficiu de schimb valutar?
我需要人民币。
Am nevoie de renminbi.
我要换一百美元的人民币。
Vreau să schimb o sută de dolari în renminbi.
您用旅行支票lǚxíngzhīpiào (cec de călătorie)换还是用现金xiànjīn (bani gheaţă)换。
Vreţi să schimbaţi cecuri de călătorie sau bani gheaţă?
今天的兑换率duìhuànlǜ (rată de schimb)是多少?
Astăzi cît este rata de schimb?
一美元换八点五元人民币。
Un dolar american valorează 8,5 renminbi.
你们多少钱手续费？
Cît este comisionul perceput de dumneavoastră?
现在您可以去出纳窗口了。
Acum puteţi merge la casierie.
Completaţi spaţiile goale cu cuvintele potrivite:
米先生在中国。他要去买东西，可是他没有中国的_______。他想去_______一百美元的人民币。他不想再旅馆换，因为他知道旅馆收的_______太高。他想去银行换钱。他知道银行不会收旅馆那么高的_______。
A: 您好！我想_______一百美元的人民币。
B: 好的。
A: 今天的_______是多少?
B: 您是用_______还是现金换¬？
A: 旅行支票。
B: 今天的_______是一美元换八点二五元人民币。
A: 很好。
B: 您带护照了吗？
A: 带了。你看。
B: 您可以去_______了。您在那儿去钱。
兑换钱
我不能再用现金付账了。
我得去兑现这张旅行支票。
我没有零钱。
您能换开这张五百块的大票子吗？
Completaţi spaţiile goale cu cuvintele potrivite:
米先生一直是用现金_______，可是现在他没有_______了。他得去银行_______一张旅行支票。
(在银行里)
A: 您好。我想兑现这张_______。
B: 是美元还是英镑？
A: 是美元。请问今天的_______是多少？
B: 一美元_______八点二五元人民币。
A: 很好。这是我的护照。
B: 好了。现在您可以去_______取钱了。
(在出纳窗口)
A: 一共八千二百五十元_______。请点清。
B: 对不起。可不可以多给我一些十块一张的？我需要_______。
A: 好吧，这是二十五张十块的。还有八十张一百块的。
B: 谢谢。
我想开一个存款户头cúnkuǎnhùtóu (cont bancar)。
我要存一笔钱(a depune o sumă de bani)。
我要存一百块钱。
我想取钱(a extrage bani din cont)。
在存款台的窗口。
我把我的银行存折cúnzhé (carnet de deponent)和钱交给出纳员。
现在所有的银行到处都有很多自动提款机(automat bancar)。
你可以在自动提款机上存钱，取钱，查你的户头结余hùtóujiéyú(bilanţ de cont bancar)。
你得有一张银行卡(card bancar)和密码(parolă-cod)才可以用自动提款机。
Completaţi spaţiile goale cu cuvintele potrivite:
我喜欢存钱。我在银行里开了一个_______。明天我要去银行_______ 一百块钱。我每个月都存_______。在银行里，我去存款台把我的_______和钱交给出纳员。你看，我喜欢_______，可是我不喜欢从我的存款户头里_______。有时候我不想在出纳窗口排队，就用银行的_______。可是你得有一张_______和_______才能自动提款机。
Completaţi spaţiile goale cu verbele potrivite:
1． 我需要钱。我得去银行_______这张旅行支票。
2． 我要去银行换钱因为旅馆_______的手续费shǒuxùfèi(comision)太高。
3． 在这儿你得用现金_______。
4． 我没有零钱了。您能_______这张五百块的钞票chāopiào(bancnotă)吗？
5． 我在银行_______了一个存款户头。
6． 这些钱我现在不用。所以我想把它_______到我的存款户头里去。
7． 我的人民币用完了。我得去银行用美元_______一点人民币。
8． 我没有钱了。得去银行里我的存款户头里_______一点钱。
9． 你可以在自动提款机上_______，_______和_______。
10 我需要现金。我要用自动提款机_______.
Daca vreti sa aflati raspunsurile la aceste exerciti, daca vreti sa invatati online chineza la orice nivel, trimiteti-mi un mesaj. Mircea
第十章：银行
请问银行yínháng (bancă)在哪儿？
Unde este banca?
请问外币兑换wàibìduìhuàn (schimb valutar)处在哪儿？
Unde este un oficiu de schimb valutar?
我需要人民币。
Am nevoie de renminbi.
我要换一百美元的人民币。
Vreau să schimb o sută de dolari în renminbi.
您用旅行支票lǚxíngzhīpiào (cec de călătorie)换还是用现金xiànjīn (bani gheaţă)换。
Vreţi să schimbaţi cecuri de călătorie sau bani gheaţă?
今天的兑换率duìhuànlǜ (rată de schimb)是多少?
Astăzi cît este rata de schimb?
一美元换八点五元人民币。
Un dolar american valorează 8,5 renminbi.
你们多少钱手续费？
Cît este comisionul perceput de dumneavoastră?
现在您可以去出纳窗口了。
Acum puteţi merge la casierie.
Completaţi spaţiile goale cu cuvintele potrivite:
米先生在中国。他要去买东西，可是他没有中国的_______。他想去_______一百美元的人民币。他不想再旅馆换，因为他知道旅馆收的_______太高。他想去银行换钱。他知道银行不会收旅馆那么高的_______。
A: 您好！我想_______一百美元的人民币。
B: 好的。
A: 今天的_______是多少?
B: 您是用_______还是现金换¬？
A: 旅行支票。
B: 今天的_______是一美元换八点二五元人民币。
A: 很好。
B: 您带护照了吗？
A: 带了。你看。
B: 您可以去_______了。您在那儿去钱。
兑换钱
我不能再用现金付账了。
我得去兑现这张旅行支票。
我没有零钱。
您能换开这张五百块的大票子吗？
Completaţi spaţiile goale cu cuvintele potrivite:
米先生一直是用现金_______，可是现在他没有_______了。他得去银行_______一张旅行支票。
(在银行里)
A: 您好。我想兑现这张_______。
B: 是美元还是英镑？
A: 是美元。请问今天的_______是多少？
B: 一美元_______八点二五元人民币。
A: 很好。这是我的护照。
B: 好了。现在您可以去_______取钱了。
(在出纳窗口)
A: 一共八千二百五十元_______。请点清。
B: 对不起。可不可以多给我一些十块一张的？我需要_______。
A: 好吧，这是二十五张十块的。还有八十张一百块的。
B: 谢谢。
我想开一个存款户头cúnkuǎnhùtóu (cont bancar)。
我要存一笔钱(a depune o sumă de bani)。
我要存一百块钱。
我想取钱(a extrage bani din cont)。
在存款台的窗口。
我把我的银行存折cúnzhé (carnet de deponent)和钱交给出纳员。
现在所有的银行到处都有很多自动提款机(automat bancar)。
你可以在自动提款机上存钱，取钱，查你的户头结余hùtóujiéyú(bilanţ de cont bancar)。
你得有一张银行卡(card bancar)和密码(parolă-cod)才可以用自动提款机。
Completaţi spaţiile goale cu cuvintele potrivite:
我喜欢存钱。我在银行里开了一个_______。明天我要去银行_______ 一百块钱。我每个月都存_______。在银行里，我去存款台把我的_______和钱交给出纳员。你看，我喜欢_______，可是我不喜欢从我的存款户头里_______。有时候我不想在出纳窗口排队，就用银行的_______。可是你得有一张_______和_______才能自动提款机。
Completaţi spaţiile goale cu verbele potrivite:
1． 我需要钱。我得去银行_______这张旅行支票。
2． 我要去银行换钱因为旅馆_______的手续费shǒuxùfèi(comision)太高。
3． 在这儿你得用现金_______。
4． 我没有零钱了。您能_______这张五百块的钞票chāopiào(bancnotă)吗？
5． 我在银行_______了一个存款户头。
6． 这些钱我现在不用。所以我想把它_______到我的存款户头里去。
7． 我的人民币用完了。我得去银行用美元_______一点人民币。
8． 我没有钱了。得去银行里我的存款户头里_______一点钱。
9． 你可以在自动提款机上_______，_______和_______。
10 我需要现金。我要用自动提款机_______.
Daca vreti sa aflati raspunsurile la aceste exerciti, daca vreti sa invatati online chineza la orice nivel, trimiteti-mi un mesaj. Mircea
Thursday, July 1, 2010
Asking someone's name
问姓名
甲：您贵姓？
乙：我姓张。
甲：你叫什么名字？
乙：我叫张景生。
甲：他姓什么？
乙：他姓王。
甲：他是谁？
乙：他是我的老师。
甲：你认识他吗？
乙：认识。他是张老师的学生。
甲：你的朋友叫什么名字？
乙：他姓李，他叫李大海。李是他的姓，海是上海的海。
If you want to learn Chinese online, you have come to the right place. I teach Chinese via English, Romanian, German, or Hungarian. You choose. If I have whetted your appetite, email me at: limba.chineza@yahoo.com
Yours truly,
Mircea
甲：您贵姓？
乙：我姓张。
甲：你叫什么名字？
乙：我叫张景生。
甲：他姓什么？
乙：他姓王。
甲：他是谁？
乙：他是我的老师。
甲：你认识他吗？
乙：认识。他是张老师的学生。
甲：你的朋友叫什么名字？
乙：他姓李，他叫李大海。李是他的姓，海是上海的海。
If you want to learn Chinese online, you have come to the right place. I teach Chinese via English, Romanian, German, or Hungarian. You choose. If I have whetted your appetite, email me at: limba.chineza@yahoo.com
Yours truly,
Mircea
Subscribe to:
Posts (Atom)