Who's here

Friday, December 24, 2010

Beginner Romanian - Sa fiti buni (May you be kind)


Urări de Crăciun  
 
Să fiţi buni! Să fiţi frumoşi! Să fiţi mai generoşi! 
Să fiţi mai răbdători! Să lăsaţi tristeţea deoparte! 
Să vă bucuraţi de dragostea familiei! 
Să fiţi mai iubitori cu toţi cei din jur!
 
Scrisoarea fiului rătăcitor 
 
Mamă, stai lîngă fereastră şi te uiţi căutînd în depărtare 
întoarcerea fiului tău plecat printre străini. 
Afară vîntul şuieră ameninţător. Încăperea nu este foarte caldă, 
dar în tine arde focul dragostei de mamă. 
Mamă, iartă-mă că nu am putut să fiu alături de tine în acest ajun de Crăciun! 
Dar cu inima sînt alături de tine! 
Fiul tău care te iubeşte
 
 Christmas Wishes 
 
May you be kind! May you be beautiful!
 May you be more generous! May you be more patient! 
May you forget all your sadness! May you be more understanding! 
May you rejoice with the love of your family! 
May you be more loving of all those around you!
 
Letter of the prodigal son
 
Mother, there you are sitting by the window looking in the distance for your son ... 
 
Cuvinte noi - New Words
bunkind 
frumosbeautiful 
generos - generous
răbdătorpatient 
a lăsa deoparteto leave aside
tristeţesadness  
a se bucura deto enjoy 
iubitorloving  
din juraround 
fereastră window 
a se uitato look
a căuta to search
depărtaredistance 
întoarcerecomeback
printre străiniamong strangers
afarăouside 
vîntwind 
a şuierato whistle
ameninţătormenacing 
încăpereroom 
a arde – to burn 
foc – fire 
dragoste de mamămotherly love
iartă-măforgive me!
alături beside 
 
 

Beginner Romanian - Sa fiti buni (May you be kind)

Tuesday, December 21, 2010

Beginner Chinese - Zuo bashi (Taking the Bus)

ON REQUEST ONLY!!!

I will ONLY send the lesson Beginner Chinese - Zuo bashi (Taking the Bus) both in word format (text, vocabulary, line order) and audio format to the email address of those who are interested, so they SHOULD LEAVE THEIR EMAIL ADDRESS IN THE COMMENTS SECTION.

 Pentru a achizitiona acest dictionar, imi puteti scrie la adresa limba.chineza@yahoo.com sau mmoldovan1969@gmail.com. Dictionarul roman-chinez costa 50 RON + taxe postale (9 RON)

Saturday, December 18, 2010

Beginner Romanian - Crăciun Fericit (Merry Christmas!)

Crăciun Fericit (Merry Christmas!)

Mircea: Salut! Tu unde o să fii de Crăciun?
Andrei: Între Crăciun şi Anul Nou voi fi liber.
Mircea: Mă bucur că de Crăciun o să pot merge în sfîrşit să îmi vizitez părinţii.
Andrei: Pentru mine sînt clipe de bucurie cînd pot să îmi vizitez rudele şi prietenii.
Mircea: Pe ai mei eu nu îi văd decît de trei-patru ori pe an.
Andrei:În ajunul Crăciunului, obişnuieşti să pregăteşti cadouri pentru cei dragi?
Mircea: Desigur!
Andrei: Şi mie îmi place cînd împodobim bradul!
Mircea: Ce mîncăruri serviţi de Crăciun?
Andrei: Nu exagerăm cu mîncarea, dar trebuie să fie pe masă vin şi tradiţionalul cozonac umplut fie cu mac, fie cu nucă!
Mircea: Sună absolut delicios!
Andrei: Nelipsite sînt şi mîncărurile din carne de porc: cîrnaţi, caltaboşi, sarmale, sîngerete.
Mircea: Bănuiesc că şi pe la voi sînt colindători.
Andrei: Bineînţeles.
Mircea: Bine, mai vorbim. Îţi urez un Crăciun şi un an nou fericit!
Andrei: Drum bun şi sărbători fericite. Să dea Domnul ca noul an să fie mai bun.

Cuvinte Noi - Vocabulary

CrăciunChristmas
Anul Nou New Year
liberfree
mă bucur I am pleased
în sfîrşitfinally
părinţiiparents
clipe moments
bucurie joy
rudelerelatives
decît than
ajunuleve
obişnuieştito use to
cadou - present
cei dragithe loved ones
împodobim to adorn
bradulfir tree
mîncăruri - dishes
serviţi to eat
cozonac cake, beigel
umplut cu filled with
nucă nut
nelipsite cannot miss
carne meat
bănuiescI suppose
colindători carolers
Drum bunHave a safe trip!
sărbători fericite – (literally:) Happy Holidays!

Here you can watch a video clip with Stefan Hrusca intrepreting the Romanian Christmas carol Linu-i lin, very popular among Romanians.

Saturday, December 11, 2010

Beginner Romanian: Pot să te invit la o cafea (Can I buy you coffee?)

Pot să te invit la o cafea?Can I buy you coffee?

Francisc: Bună. Pot să te invit la o cafea?
Anna: Salut, Francisc! Acum trebuie să termin de scris un raport, dar peste o jumătate de oră sînt liberă!
Francisc: Perfect! În regulă! Aşadar, voi veni după tine la patru şi un sfert.
Anna: Bine! Rămîne cu am stabilit! Nu este o problemă pentru tine că trebuie să aştepţi?
Francisc: Pentru tine sînt dipus să aştept şi pînă la sfîrştitul lumii!
Anna: Ei, şi tu! Să nu exagerăm!
Francisc: Bine! Nu te mai reţin! Termină-ţi treaba şi ne vedem mai încolo! Pa!
Anna: Ceau!

Vocabular New Words
a invita - to invite
a termina - to finish
jumătate - half
în regulăall right, fine
aşadar - so
rămîne cum am stabilitas agreed
a aşteptato wait
a fi dispusto be willing to
sfîrşitul lumiithe end of the world
a exagerato exaggerate
a reţineto hold back
a se vedea - to meet
mai încolo - later

Tuesday, December 7, 2010

VOTE AND BECOME A BLOG FOLLOWER

VOTE, BECOME A FOLLOWER, DROP ME A LINE, LEARN WITH ME ON OF THE THREE LANGUAGES.

Monday, December 6, 2010

Beginner Chinese - 她是我姐姐的同学 (She is my sister's classmate)

人物rénwù Characters
米老师 mǐlǎoshī Professor Mi
王小姐 wángxiǎojiě Miss Wang
马丽 mǎlì Ma Li

对话 duìhuà Dialogue
米老师:王小姐,您好!你们认识吗?
米老师wáng xiǎojiě, nín hǎo! nǐmen rènshi ma?
Miss Wang, hi! Do you know each other?
王小姐:是的,米老师。她是我姐姐的同学。
王小姐shìde. mǐ lǎoshī. tā shì wǒ jiějiěde tóngxué.
Yes, Professor Mi. She is my sister's classmate!
米老师:她叫什么名字?
米老师:tā jiào shénme míngzì?
What is her name?
王小姐:他叫马丽。
王小姐:tā jiào mǎlì.
She is called Mali!
米老师:马丽,您好。我是阿娜的老师。认识你很高兴。
米老师:mǎlì, nín hǎo. wǒ shì ānàde lǎoshī. rènshi nǐ hěn gāoxìng.
Hello, Mali. I am Anna’s teacher. I am pleased to meet you.
马丽:米老师,您好。认识您我也很高兴。
马丽:mǐlǎoshī, nín hǎo. rènshi nǐ wǒ yě hěn gāoxìng.
Professor Mi, how do you do! I am likewise very pleased to meet you.
米老师:你在中国学什么?
米老师:nǐ zài zhōngguó xué shénme?
What do you study in China?
马丽:我在学中文。
马丽:
I am a student of Chinese.
米老师:怪不得你的中文那么好。
米老师:guàibude nǐde zhōngwén nàme hǎo.
No wonder that your Chinese is so good.
马丽:哪儿的话?!?!还差的远呢!
马丽:nǎrde huà! hái chàde yuǎnne!
Where did you get that from? My Chinese is far from good.

Pentru a achizitiona acest dictionar, imi puteti scrie la adresa limba.chineza@yahoo.com sau mmoldovan1969@gmail.com. Dictionarul roman-chinez costa 50 RON + taxe postale (9 RON)

Thursday, December 2, 2010

Text

Ea este profesoară. Prietena mamei este profesoară. Ei sînt elevi. Ei sînt prietenii mei. Aceasta este cartea ta? Nu, nu este cartea mea. Ea este cartea prietenului. Vorbeşti chineza foarte bine. Mulţumesc.

Thursday, November 25, 2010

Beginner Chinese - Nimen renshi yixia (Please, meet my friend)

A: 你们认识一下。他是我的好朋友。他叫米乐茶。米乐茶, 他是我的中文老师,老王。
A: Nǐmen rènshi yí xià。tā shì wǒde hǎo péngyǒu tā jiào mǐlèchá。mǐlèchá,tā shì wǒde zhōngwén lǎoshī,lǎowáng.
Please, meet. He is a very good friend of mine. His name is Milecha. Milecha, he is my Chinese teacher, Old (Mr.) Wang.
B: 老王,您好。认识您很高兴。
B: Lǎowáng,nínhǎo。rènshi nín hěn gāoxìng。
Mr Wang, how do you do! Pleased to meet you.
C: 米先生,您好。认识您我也很高兴。
C: mǐ xiānshēng,nín hǎo。Rènshi nín wǒ yě hěn gāoxìng。
Mr. Mi, how do you do! I am also very pleased to meet you.
B: 您是美国人吗?
B: nín shì měiguó rén ma?
Are you American?
C: 不。我是法国人。
C: bǜ。wǒ shì fǎguórén。
 No. I am French.
B: 你呢?
B: nǐ ne?
How about you?
C: 我是中国人。你的中文很好。
C: wǒ shì zhōngguórén 。Nǐde zhōngwén hěn hǎo。
 I am Chinese. Your Chinese is very good.
B: 谢谢。
B: xièxie。
Thank you.
Access the audio file here.

 Pentru a achizitiona acest dictionar, imi puteti scrie la adresa limba.chineza@yahoo.com sau mmoldovan1969@gmail.com. Dictionarul roman-chinez costa 50 RON + taxe postale (9 RON)

Monday, November 22, 2010

Advanced Romanian

România este o ţară a durerii. Dacă românii din generaţia postbelică au suferit  de pe urma unui regim totalitar, în egală măsură, populaţia României post-decembriste a trebuit să sufere privaţiuni teribile. În România tranziţiei, mulţi au ajuns să trăiască clipe de coşmar în contextul pierderii locului de muncă, al scăderii ameţitoare a nivelului de trai şi al apariţiei unei pături de parveniţi politici şi birocraţi ce par să aibă misiunea tacită de pauperizare si asuprire a românului de rînd. Mulţi români şi-au pierdut speranţa într-un viitor mai bun.
Populaţia României este înfometată, sărăcită, abrutizată şi speriată de un viitor incert. Mulţi caută să fugă din această lume şi încearcă să înceapă o nouă viaţă în Occident sau peste Ocean. În ultimii douăzeci de ani, două milioane de români au părăsit România cu intenţia expresă de a nu se întoarce într-o Românie coruptă şi manelizată.
Acesta este adevărul crunt care guvernează în România contemporană. România este o ţară a durerii!!!


Cuvinte noi - Vocabulary

ţară
a durerii.
dacă
generaţie
postbelic
au suferit de pe urma (+ genitiv) regim totalitar
populaţia
post-decembrist a suferi privaţiuni
teribile în egală măsură
România tranziţiei
a trăi clipe de coşmar
în contextul
pierderea locului de muncă
scădere
ameţitor/ ameţitoare
nivel de trai
apariţie
pătură – blanket (here stratum)
parveniţi politici
birocraţi
misiune
pauperizare
asuprire
românul de rind
a pierde speranţa
viitor.
înfometată
sărăcită
abrutizată
speriată
incert
a căuta
a fugi
lume
a încerca
a începe o nouă viaţă
Occident
peste Ocean
ultimul
a părăsi
intenţie
a se întoarce
manelizat
adevăr
crunt
a guverna
contemporan

Wednesday, November 17, 2010

Beginner Hungarian – Nem akarsz a baratnőm lenni? (Will you be my girlfriend?)

1.
Szia! Nagyon tetszel. Meghívhatlak egy italra?
Hi! I like you a lot. Will you have a drink with me?
2.
Csodálatos kék szemed van! Azt hiszem, fülig szerelmes vagyok beléd!
You have wonderful eyes! I think I am in love with you!
3.
Figyelj, én teljes szívből szeretlek. Igazándiból nem baj ha te nem szeretsz. Csak mutass be a hugodnak.
Listen, I love you from the bottom of my heart. As a matter of fact, it is not a problem if you don’t love me! Just introduce me to your younger sister.
4.
Ma nagyon hideg van. Oda bujhatok hozzád?
It’s very cold today. Can I snug up to you?
5.
Jól nézzel ki abban a feszes farmerben és bőr csizmában! Nincs kedved beugrani hozzám egy kávéra?
You look good in those tight jeans and leather boots! Don’t you wanna come to my place and a have a cup of coffee?
6.
Szia, szingli vagy? Ha nincs senkid, lehetsz a barátnőm!
Hi! Are you single? If you have nobody, you can be my girlfriend!

New Vocabulary
tetszik – to like
meghív – to invite
ital – drink
csodálatos – wonderful
kék – blue
szem – eye
hisz – to believe
fülig szerelmes vagyok beléd! – I am head over heels in love with you!
figyel – to pay attention to
teljes szívből szeretlek – I love you with all my heart!
igazándiból – as a matter of fact
nem baj – it’s not a problem
bemutat – to introduce
hugod – your younger sister
hideg – cold
odabujik – to snug
feszes – tight
farmer – blue-jeans
bőr – leather
csizma – boot
Nincs kedved …? – Don’t you feel like …?
barátnő - girlfriend

Grammar Explanations
 
The verb „lenni” (to be)
I am, you are, he/she/it is:
Szerelmes vagyok beléd. I am in love with you.
Szingli vagy? Are you single?
Hideg van. It is cold.
The conditional form of the verb „lenni” (to be). The personal pronoun is often times omitted.
Ha nincs senkid, lehetsz a barátnőm. If you have nobody, you can be my girlfriend!
(en) lehetek I could be
(te) lehetsz you could be
(o) lehethe/she/it could be
(mi) lehetünkwe could be
(ti) lehettekyou could be
(ok) lehetnekthey could be

The audio file is here.

Thursday, November 11, 2010

Beginner Chinese - Xiansheng, nin hao!

Dialogul 1
先生,您好!
xiānshēngnínhǎo! How are you, Sir?
小姐,您好!
xiǎojiě,nínhǎo! How are you, Miss?
我的名字叫米!你贵姓?
wǒde míngzì jiào mǐ!nín guì xìngMy name is Mi. May I ask what your name is?
我姓李。我叫李丽。
wǒ xìng lǐ。wǒ jiào lǐlì。I am Li. My name is Li Li.
认识您很高兴!
rènshi nín hěn gāoxìngI am pleased to meet you.
认识您我也很高兴!
rènshi nín wǒ yě hěn gāoxìngI am also very pleased to meet you.
Dialogul 2
您叫什么名字?
nín jiào shénme míngzìWhat is your name?
我叫阿力。
wǒ jiào ālì。I am called A Li.
您贵姓?
nín guì xìngMay I ask you what is your name?
我姓王。我叫王丽。
wǒ xìng wángwǒ jiào wánglì。My family name is Wang. My full name is Wang Li.

You'll find the audio here 

              Pentru a achizitiona acest dictionar, imi puteti scrie la adresa limba.chineza@yahoo.com sau         
\                 mmoldovan1969@gmail.com. Dictionarul roman-chinez costa 50 RON + taxe postale (9 RON)

Tuesday, November 9, 2010

Beginner Chinese - Zuijin zenme yang? (How have you been lately?)

A: 你好,小米!
A: nǐhǎoxiǎomǐ!Hello, Little Mi!
B: 您好,王先生!最近怎么样?
B: nínhǎo wáng xiānshēng zuìjìn zěnmeyàng Hello, Mr. Wang. How have you been lately?
A: 不错!谢谢!你呢?
A: búcuò!xièxiè!nǐneExcellent, thanks for asking! And yourself?
B: 我也很好。
B: wǒ yě hěnhǎoI have been very well, too.
A: 王太太呢?
A:wáng tàitài neHow about  Mrs. Wang?
B: 她上班去了。你家里人呢?
B:  tā shàngbān qùlenǐ jiālǐrén neShe went to work! How are your folks?
A: 妈妈,爸爸,哥哥,弟弟,他们都很好。
A: māmabàbagēgedìditāmen dōu hěn hǎo My mother, father, older brother, and younger brother are all okay.
B: 工作忙吗?
B: gōngzuò máng ma Are you busy at work?
A: 有一点忙!那么我先走, 我还有事要做。回头见。
A: yǒu yìdiǎn mángnàme wǒ xiān zǒuwǒ hái yǒu shì yào zuò。huítóujiàn I am pretty busy. Well, then, I have to leave now. I have some things to do.
B: 保重!
B: bǎozhòngTake care!

A complete set of explanations and exercises is available only to my online students. Audio file available here.
             

       Pentru a achizitiona acest dictionar, imi puteti scrie la adresa limba.chineza@yahoo.com sau 
       mmoldovan1969@gmail.com. Dictionarul roman-chinez costa 50 RON + taxe postale (9 RON)

Sunday, November 7, 2010

Beginner Romanian - acesta, acela (this, that)

Acesta este biroul şefului. Bărbatul acela de lîngă uşă este şeful meu. Aceasta este prietena mea. Ea lucrează în şcoala din spatele primăriei. Aceea este maşina lui George. Cărţile acestea sînt ale mele. Acelea sînt cărţile tale.

In Romanian, very much as it is the case in English, one uses demonstrative pronouns and demonstrative pronominal adjectives to refer to objects that are either close or further away form the speaker:
Acesta este biroul şefului. This is the boss’s office.
Acelea sînt cărţile mele. Those are my books.
The form of the demonstrative pronouns is almost identical with that of the demonstrative pronominal adjectives. With a slight twist.
In order to refer to objects that are either close or further away form the speaker, in Romanian one uses two types of demonstrative pronominal adjectives just like the English, this, these, that, those, thus indicating proximity and remoteness. The demonstrative pronominal adjectives have a singular and a plural form, as well as a masculine and a feminine form. Note that the neuter singular form coincides with that of the masculine singular form, whereas the neuter plural form is identical with the feminine plural form:
Cine este acest bărbat? Bărbatul acesta este tatăl meu. Who is this man? This man is my father.
Cine este această femeie? Femeia aceasta este mama mea. Who is that woman? That woman is my mother.
Cine sînt aceşti bărbaţi? Bărbaţii aceştia sînt colegii mei de serviciu. Who are these men? They are my work-mates.
Cine sînt aceste femei? Femeile acestea sînt profesoarele de la liceu din cartier. Who are these women. These women are teachers in the neighbourhood school.

In Romanian the demonstrative pronominal adjectives can be pre- and post-positioned, with slightlty varying forms. Notice the difference? In the questions above, the demonstrative pronominal adjectives are pre-positioned, whereas in the answers they are post-positioned:
pre-position – post-positioned
acest/acel domn – domnul acesta/ acelathis/that gentleman
această/acea doamnă – doamna aceasta/ aceeathis/that lady
aceşti/acei bărbaţi – bărbaţii aceştia/ aceiathese/those gentlemen
aceste/acele femei – femeile acestea/ aceleathese/those ladies

In colloquial Romanian and in fact in most conversational situations the above forms of the demonstrative pronominal adjectives are replaced by shorter semantically neutral forms:
acesta = ăsta, acela = ăla
aceasta = asta, aceea = aia
aceştia = ăştia, aceia = ăia
acestea = astea, acelea = alea

Some further examples:
Acesta este fratele meu. Acela este prietenul meu George.
This is my brother. That is my friend George.
Aceasta este sora mea. Aceea este prietena mea Alina.
That is my sister. That is my friend Alina.
Aceştia sînt colegii tăi. Aceştia sînt prietenii mei.
Those are your friends. These are my friends.
Acestea sînt profesoare de liceu. Acestea sînt colegele tale.
Those are high-school teachers. Those are your work-mates.

I have deliberately left certain aspects of this lessons in abeyance. They are available to my online students..

Tuesday, November 2, 2010

Beginner Chinese (+ audio file) - 你忙吗?Are you busy?

你好!
Hi!
你好!
Hi!
你忙吗
Are you busy!
我不忙,你呢?
I am not busy! How about you?
我也不忙。你哥哥忙吗?
I am also not busy. Is your older brother busy?
他很忙。我弟弟也很忙。我哥哥,我弟弟都很忙。
He is very busy. My younger brother is also very busy.
他们都忙。他们好吗?
They are both busy.Are they OK?
他们都好。你哥哥也好吗?
They are both OK. Is your older brother also fine?
他很好,谢谢。
He is perfectly fine. Thanks (for asking).

词汇 Vocabulary
弟弟dìdi younger brother
我wǒ I, me
你nǐ you
他tā he, him
我们(我們)wǒmen we, us
你们(你們)nǐmen you
他们(他們)tāmen they, them
吗ma interrogative particle
呢ne modal particle
不bù adv.not,
很hěn adv.very
也yě adv.also
都dōu adv.both, all
好hǎo adj.good
忙máng adj.Busy

Click here to access the audio file.

 Pentru a achizitiona acest dictionar, imi puteti scrie la adresa limba.chineza@yahoo.com sau mmoldovan1969@gmail.com. Dictionarul roman-chinez costa 50 RON + taxe postale (9 RON)

Monday, November 1, 2010

Beginner Chinese - Hello, Professor Wang (+ audio file)

王老师,您好!
Hello, Professor Wang!
同学们好!
Hello, students!
王老师,您身体好吗
How have you been feeling, Professor Wang?
还可以。你们最近好吗?
Not bad. How have you been these days?
挺不错。
Not too bad, either.
那么,我现在得走。改天再聊吧!
Well, I should be going now! We’ll carry on another day!
好的。下次见吧!
OK! See you next time!

You'll find the audio file here.





Pentru a achizitiona acest dictionar, imi puteti scrie la adresa limba.chineza@yahoo.com sau mmoldovan1969@gmail.com. Dictionarul roman-chinez costa 50 RON + taxe postale (9 RON)

Saturday, October 30, 2010

Basic Chinese (+ audio file)

你好 nihao- Hello!
再见 zaijian - Good bye!
谢谢 xiexie- Thank you!
对不起 duibuqi - I am sorry!

You'll find the audio here.

Thursday, October 28, 2010

Beginner Hungarian - Teaház (Teahouse - A Hungarian Haiku)

The text of this haiku is to be found on the webpage of the Author. You'll find the audio here.

In Hungarian there are quite a few international words: tea is one of them. Not difficult to guess its meaning.
Ház is related to the German „Haus”, and the English „house” respectively.
Előtt means “in front of”.
Hagyom is the first person singular form for the verb hagy (he lets). What is it I let/leave? Esernyőmet! (esernyő – umbrella ----) esernyőm – my umbrella ----)
esernyőmet – my umbrella (accusative case – the noun is a direct object)
s is a variant for és, both meaning „and”
gond is identical to the Romanian „gînd” (thought)
gondjaim – my thoughts
gondjaimat – (a)t is the accusative case marker. Here the action verb entailing the use of nouns in the accusative case is hagyom (I leave) and it affects both esernyőm and gondjaim (plural genitive case: my thoughts)
The English translation of the haiku is as follows:
I leave my brolly in front of the teahouse, and my thoughts, too.

Numărul de caractere chinezesti

Numele dicţionarului__________Anul publicaţiei __ Numărul de caractere
仓颉篇 Cāngjié piān__________221 î.e.n.________3300
说文解字Shuō wén jiě zì______ 121 e.n.__________9535
字林Zì lín________________   400 e.n.__________12824
玉篇 Yù piān______________ 43 e.n.___________16917
广韵Guāng yùn____________ 1008 e.n._________26194
类篇Lèi piān______________ 1066 e.n._________31319
集韵Jí yùn________________ 1039 e.n._________53525
康熙字典Kāng Xī Zìdiǎn_____ 1716 e.n._________47035/47043
中华大字典Zhōnghuā Zìdiǎn___1916 e.n._________48000
大汉和辞典Dà Hàn Hé Zìdiǎn__1959 e.n._________49965
中文大辞典Zhōngwén Zìdiǎn___1968 e.n._________49905
汉语大字典Hànyǔ Dà Zìdiǎn____1986 e.n._________56000

Propozitia conditional optativa chineza - The Conditional Clause in Chinese

Propoziţia condiţional optativă 条件句
Condiţiile specifice unei situaţii pot fi reale 真实条件 sau imaginare 非真实条件. O condiţie reală este o presupunere care se poate adeveri 所表的假设是可能发生或实现:

假如没有汽车,我们就不能按时赶到工地。Dacă nu avem maşină, nu putem ajunge pe şantier la timp.
如果明天能还回来,他就可以借用这辆自行车。Poate folosi bicicleta dacă promite să o înapoieze mâine.
假设那是真的,我们应该怎么办呢?Dacă este adevărat, ce ne facem?
只有付给他报酬,他才愿意演凑弹琴。Nu vreau să cânte la pian, decât dacă este plătită.
即使下雨我们也要去。Chiar dacă plouă, noi tot mergem.
如果你向他请求,他会帮助你。Dacă îl rogi, te va ajuta.
我的表要是不丢该多好。

倘或,倘若,倘使 sunt sinonime şi au o folosinţă eminamente livrescă.

倘或有了成绩更应谦虚谨慎。
倘若我去,就要迟到。
你倘若有困难,我定设法相助。
倘使错过这个机会,你会后悔的。
În cazul unei propoziţii condiţional optative care descrie o acţiune petrecută în prezent condiţia poate fi imaginară, contrară realităţii prezente 与现在事实相反

假如我去接受他们的盛情,那么10月12号我必须开始新工作。
她即使有钱也不会买它。
如果他们早来一步该多好啊!
如果我是总统我就宣布10月12号为国家休假日。
但愿我重新变得年轻。
还有其他一些文章,如时间允许,我们还可以提请注意。Dacă timpul ar permite, ar fi şi alte articole asupra cărora am atrage atenţia.
假如你在那里住上一段时间,你就会改变对那地方的看法了。
如果下雨,我们就待在家里看书。
如没有你,我会怎么办呢?Ce m-aş face dacă nu ai fi tu?
这样做会比较容易。Ar fi mai uşor dacă am proceda astfel.
同样的事,如发生在战时,就会酿成大祸。Un astfel de lucru, dacă s-ar fi petrecut pe vreme de război, ar fi provocat un mare dezastru.
假如他看见我,就会认识我。Dacă m-ar vedea, m-ar recunoaşte.
你只要愿意保持清洁,可能就会好一些。Ar ajuta puţin dacă ai vrea să păstrezi puţin curăţenia.
你如十点动身,你就会及时到达。
我即使想生他的气,也做不到。
我如不是警告了你,你就可能丧命了。
她如若聪明,就应该来见我。Dacă are avea minte, ar veni să mă vadă.
如果此药会使你感到不适,那我也不用它了。Dacă acest medicament nu îţi prieşte, atunci nici eu nu vreau.
假如我有时间,我会来的。Dacă aş avea timp, aş veni.
假如你处在我的地位,你也会这样干的。Dacă ai fi în locul meu, ai face la fel.

Acţiunea unei propoziţii condiţional optative poate să se petreacă în viitor.

即使会丧命我也要试一下。Chiar dacă este să îmi risc viaţa, eu tot vreau să încerc.
你如感兴趣,我将高兴寄给你一册我的书。Dacă te interesează, îţi voi trimite cu plăcere cartea mea.
假如他来了,我们对他说什么呢?Dacă vine, ce îi spunem.
假若明年我有钱,我就去日本。Dacă am bani la anul, mă duc în Japonia.
他如离去,我就会感到悲伤。Dacă pleci, voi fi foarte trist.
假如有必要,我会去的。Dacă este nevoie, voi merge.
假如他们进攻我们,我们就把他们彻底消灭干净。Dacă ne atacă, îi vom elimina complet.
如果火车晚点了,你将怎么办?Dacă întârzie trenul, ce vei face?
我们这个计划如果失败,我们就倒霉了。Dacă eşuează planul acestă, am încurcat-o!
假如你见着玛丽娅,告诉她我要见她。
你如听从道理就好了。Dacă ar asculta vocea raţiunii, ar fi foarte bine.
如果他在这儿就好了。Dacă ar fi aici, ar fi foarte bine.
他起码应有些艺术性才好。Măcar dacă ar avea ceva valoare artistică.
我真想用我的拳头从地里打出油来啊!Dacă aş putea izbi cu pumnul în pământ să ţâşnească petrol.
除非我好了,否则我不会上学。Dacă nu m-aş simţi bine, n-aş fi la şcoală.

Acţiunea unei propoziţii condiţional optative poate să aibă referire la trecut.

如果他一直在外面,打电话找不着他是很正常的。
我不结婚就好了。Ce bine ar fi fost dacă nu m-aş fi căsătorit.
如果他晚餐会迟到,就会从办公室打电话给她。
如果没有你的帮助,我们的实验是不会成功的。
如是单独一人,他是会感到害怕的。Dacă ar fi fost singur, cu siguranţă i-ar fi fost frică.
假如我不忙,我就会来了。
假如昨天我对他说了,现在我就知道应该怎么办了。
假如他处在你的地位,他可能也会这样干的。Dacă ar fi fost în locul meu, ar fi făcut la fel.
你可以想象,如果他道出了真情,她的遭遇会如何。
这种失眠如果任其发展,她就会垮掉的。
假如给你一个到中国学习的机会,你会接受吗?Dacă ai primi o ofertă de studii în China, ai accepta-o?

Uneori acţiunea exprimă un adevăr universal.

你如把油倒在水里,油就浮起来。
假如你把玻璃杯掉在地上,它会打碎的。

Condiţia ar putea să se refere la trecut, pe cînd propoziţia principală se referă la prezent sau viitor.

这艘船如果中午启航,下午二时至二时半之间将穿过运河。
假如我们迁上早班火车,到午饭时间我们就会到达那里了。
假如我们迁不上这班火车,我们就得在车站等一小时。
如果我忘了,请提醒我的诺言。În cazul în care aş uita, aminteşte-mi de promisiune făcută.
如果你接受了我的意见,你现在就会好得多。Te-ai simţi mult mai bine dacă mi-ai fi urmat sfatul.
假如父亲没有叫我来,我现在就不会在这里。Dacă nu m-ar fi chemat tata, nu aş fi acum aici.
假如他已知道此事,那一定会是偶然的。Dacă ştia acest lucru, cu siguranţă era din întâmplare.
假如我不忙,我就会去了。Dacă nu aş fi fost ocupat, m-aş fi dus.
假如我是你,我会去的。Dacă aş fi în locul tău, m-as duce.

Deseori, tonul optativ al propoziţie este implicit precum şi în următoarele exemple. Idea că este necesară împlinirea unei condiţii este exprimată prin folosirea juxtapusă a unei formei afirmative şi negative: 在不在,是否.

我们很快就会知道这是否是真实的。Vom şti foarte curând dacă este adevărat.
我们想知道晚餐费用是否被包括在房间费中。Vrem să ştim dacă cina este inclusă în preţul camerei.
她问那是否够了。Întrebă dacă este de ajuns.
问一问他在不在家。Întreabă dacă este acasă.

Expresiile care au în compoziţia lor caracterele 的话 s-ar putea traduce aproximativ în felul următor: „În cazul în care ... , atunci ... .”

我不懂的话时,总是去问他。(Dacă/) Atunci cînd nu înţeleg, merg să o întreb.
我们现在就走的话,我们就会及时到达。În cazul în care am porni acum, am putea ajunge la timp.
如果天气好的话我们可以去颐和园玩儿。Dacă vremea este frumoasă, mergem la Palatul de vară.
假如我是你的话,我就不会要那钱。

Propoziţia concesivă exprimă o concesie (退一步话) şi este introdusă de conjuncţii precum 即便,即或,即令,即使. Propoziţia concesivă indică faptul că rezultatul unei acţiuni nu este afectat (结果不受前面情况的影响)
你即便不说,我也会知道。Deşi nu spui, eu ştiu despre ce este vorba.
即便再增加五个人,人手还是不够。Deşi au mai adus cinci oameni, mîna de lucru tot nu este îndestulătoare.
即便坐船便宜得多,我也要坐飞机或火车,因为我晕船。Deşi călătoria cu vaporul este mai ieftină, iau fie avionul sau trenul deoarece am rău de mare.
山里空气好,即便不爬到山顶,在半山腰坐坐也好。Aerul la munte este foarte bun, cu toate astea nu urcaţi pînă în vîrf, este bine şi dacă vă odihniţi la mijlocul distanţei.
你即便不去参加婚礼,打个电话表示祝贺也是应该的。Deşi nu vrei să participi la cununie, se cuvine măcar să dai un telefon să îi feliciţi.
即或,即令 aceste două conjuncţii nu au o frecvenţă mare în vorbirea curentă.
她非常固执,即或老师来,恐怕也说不服她。Este foarte încăpăţînată, încît chiar dacă vine profesorul
即或你的能力再强,一个人也完成不了这个任务。Deşi ai o forţă mare, o singură persoană nu poate îndeplini acestă sarcină.
即或再便宜的东西,要是不需要,我也不会买。Chiar dacă sînt ieftine, dacă nu sunt necesare, nici eu nu vreau să le cumpăr.
即令他身体好,也是七十岁的人了,跟十年前不同了。
个人不努力,即令学习条件再好,也不能取得好成绩。Dacă nu este sîrguincios, în ciuda condiţiilor bune de învăţat, nu poate obţine rezultate bune.
即令我知道他的地址,也不会给他写信的。Deşi îi cunosc adresa, nu îi scriu.

Propozitia interogativa in chineza - The question in Chinese

Propoziţia interogativă (疑问句)

Propoziţiile interogative sînt de 5 feluri:

1. propoziţii interogative terminate în particula 吗, 吧 sau 呢.
你头还疼吗?
你昨天看电影了吧?
这本书是他的,你的呢?
Propoziţiile interogative terminate în particula 吗 se împart la rîndul lor în următoarele categorii:
1.a. propoziţii cu predicat substantival + particula 吗
他今年三十岁吗?
1.b. propoziţii cu predicat adjectical + particula 吗
罗马尼亚的冬天冷吗?
1.c. propoziţii cu predicat verbal + particula 吗
你的家在北京吗?
1.d propoziţii subiect-predicat + particula 吗. În cazul acestui tip de propoziţii răspunsul aşteptat este „da” sau „nu”
你的父母好吗?
Propoziţiile interogative terminate în particula 吧 exprimă o presupunere, o estimare pentru care vorbitorul aşteaptă o confirmare de la interlocutor:
那位先生是你叔叔吧?
Diferitele substantive, pronume, locuţiuni verbale sau construcţii subiect-predicat + particula 呢
你的本子呢?
我想去颐和园,你呢?
来不及呢?
要是他不同意呢?
2. propoziţii interogative formate cu ajutorul unui pronume interogativ: 谁, 什么, 哪儿, 哪里, 哪, 怎么样, 多少, 几, 为什么
哪位?
这是什么东西?
你想去哪儿?
现在几点?
你们有多少外教?
你认为京剧怎么样?
这个事情你是怎么办的?
3. propoziţiile interogative formate prin juxtapunerea formei afirmative şi negative a predicatului
你是不是罗马尼亚人?
这篇散文好不好?
4. propoziţii interogative de tip 是 ... 还是
你是喜欢小说还是喜欢散文?
你现在是到火车站去还是回宿舍去?
5. propoziţii interogative care conţin expresia 是不是
是不是我们明天要去吃夜餐?
那个电影很有意思,是不是?

Intrebuintarea lui 过 in chineza - The use of 过 in Chinese

过 are mai multe întrebuinţări în chineză.
În primul rând, trebuie luat în considerare sensul lexical al lui过, asta în situaţia în care nu este folosit ca auxiliar. Astfel 过 indică faptul că o acţiune s-a terminat (表示完毕). Cu alte cuvinte, 过 este un indicator al timpului trecut.
Ex.:
我吃过午饭就去。
桃花已经开过了。
你去过布加勒斯特吗?
De asemenea, 过 este folosit pentru a arăta faptul că o acţiune a avut loc la un moment neprecizat din trecut (表示行为曾经发生,但并未继续到现在).
你去过瑞士吗?
解放战争时他打过仗负过伤。
我读过这本书。
他以前当过兵。
他从来没生过病。
天气从来没有那么冷过。
Diferitele sensuri lexicale ale lui过 sînt următoarele:
‚a petrece timpul’
春节过得怎么样?
我妈妈跟我们过。
‚a depăşi’
日产过万吨。
水深过膝。
Ca şi complement folosit în urma predicatului, 过 are sensul de ‚peste’, ,trecut’, ,dincolo’, ,după’, ‚mai bine’.
跳过篱笆墙。
闪电划过天空。
会已经开过了。
钱已经付过了。
翻过这一页。
过了冬天再去吧!
过三天才知道结果。
我过两三天再来吧!
过 are şi sensul de ‚prea’, ‚foarte’:
雨水过多了。
她起得过早。

Expresia 过来 are pe de o parte sensul de ‚a veni încoace’:
请过来!
Pornind de la sensul de mai sus, expresia 过来 se foloseşte după verbe pentru a indica deplasarea către vorbitor:
一个老头正在朝我走过来。
Expresia 过来 se foloseşte pentru a arăta revenirea la o stare iniţială:
她从昏迷中醒过来了。
Cînd este folosită un verb şi precedată de 不 sau 得, expresia 过来 are sensul de ‚a avea timp suficient’, ‚a putea să’, ‚cantitate’:
图书馆里好书太多,简直看不过来。
你一个人忙得过来吗?

Expresia 过去 poate fi folosită ca şi adjectiv, având sensul de ‚trecut’, ‚precedent’, ‚de odinioară’, sau ca substantiv ‚fapte trecute’, ‚lucruri de odinioară’:
请不要再提过去了。
过去的事让它过去把。
这个地方过去很穷。
她比过去活泼多了。
Sensul lexical propriu-zis al expresiei 过去 este de ‚a trece pe lângă’, ‚a traversa’ (能通行):
她刚从这儿过去。
前面正在修路, 过不去。
我过去看看。
这儿太挤,我过不去。
过去 este folosit după unele verbe pentru a indica depărtarea de vorbitor:
把球给他扔过去。
她向海滩跑过去。
她转过身去望着大海。
Alături de verbul 昏, 过去 indică pierderea cunoştiinţei.
她昏过去了。

Substantivul in limba chineza - The Noun in Chinese

Substantivul (名词)

Definiţie (定义):
Substantivul este parte de vorbire care denumeşte obiectele (fiinţe, plante, lucruri, însuşiri, acţiuni, noţiuni, abstracţii etc.)

Substantivul în limba chineză are următoarele trăsături gramaticale (语法特点):
1. De obicei substantivul poate fi precedat de un compus numeral-partitiv.
e.g.: 一本书 三副眼镜
2. Unele substantive monosilabice pot fi dublate, având astfel sensul de „fiecare”.
e.g.: 家家 年年 月月 天天 人人
3. Pentru a exprima pluralul substantivelor care denumesc fiinţe se adaugă sufixul „们”după substantiv.
e.g.: 学生们 老师们 朋友们 女士们 先生们
Dacă substantivul este însoţit de un partitiv sau un cuvânt ori expresie ce indică o cantitate sau un număr, sufixul 们 nu se foloseşte:
很多人来了。 很多人们来了。
这里有五十个演员。 这里有五十多个演员们。
Idea de plural poate fi sugerată şi cu ajutorul unor cuvinte sau expresii precum 都,所有的:
学生都来了。 都 indică faptul că 学生este un substantiv plural.
所有的书都放在书架上了。 所有的 indică faptul că 书 este un substantiv plural.
4. Unele substantive sînt compuse dintr-un substantiv/ verb şi sufixele: 子, 儿, 头, 者, 员, 家, 民, 人, 士, 师, 学, 性, 度, 法 etc. Acest tip de substantive este cel mai des întîlnit.
Ele exprimă fiinţe sau oameni, e.g.:
车子 桌子 帽子 鼻子 尺子 盒子
指头 木头 势头 石头 馒头 砖头
碗儿 花儿 包儿 盘儿 袋儿 画儿
学者 记者 消费者 工商业者
会员 学员 伤员 打字员 船员
专家 医学家 艺术家 歌唱家 科学家 船家
农民 渔民 牧民 船民
工人 商人 猎人 男人 女人
女士 绅士 护士 博士 战士 医士
教师 药剂师 工程师 琴师 医师
sau idei abstracte, e.g.:
硬度 速度 深度 温度 尺度
想法 用法 做法 说法 看法
科学性 规律性 人民性 艺术性 物理学 历史学
文学 生物学 医学 逻辑学
年头 念头 想头 听头 看头 吃头 尺头 劲头
5. Două cuvinte cu sens contrar pot forma un substantiv:
大+小 (mare+mic) = 大小mărime
肥瘦 长短 深浅 好坏 左右
6. Un substantiv şi un partitiv pot forma un substantiv compus:
人员 军队 马匹 布匹 兵员 人口 船只
personal trupă atelaj mărfuri soldaţi populaţie pînză
7. Substantivul nu poate fi determinat de un adverb.
Funcţiile gramaticale (语法功能) ale substantivului în propoziţie:
Subiect (主语):
e.g. 哥哥是学生。
花开了。
李华到北京来了。
Predicat (谓语):
e.g. 今天星期一。
Trebuie ştiut că numărul substantivelor ce pot fi folosite în funcţia de predicat este limitat. Acest tip de predicat, tipic limbajului vorbit, nu are formă negativă, el indicînd în majoritatea cazurilor locul naşterii, timpul, forma, stilul etc.:
我北京人。
今天国庆节。
明天我生日。
今天阴天。
这个饭馆四川风味。
Complement (宾语):
e.g. 我吃饭。
大家都看过这个电影。
我很愿意李华来。
人们沿着小河往前走。
Atribut (定语):
e.g. 我喜欢中国功夫。
Substantivul este deseori folosit împreună cu particula structurală 的. În astfel de situaţii, substantivul indică
a. posesia:
e.g. 公园的花儿 中国的学生 学校的运动场
b. caracterul, natura sau structura unui obiect sau idei:
e.g. 关键性的措施 社会主义的中国
Există multe cazuri în care un substantiv este determinat de un alt substantiv, iar acest substantiv nu este însoţit de particula 的. Asta se întîmplă pentru că în nu este nevoie în aceste situaţii de această particulă 的.
a. substantivul determinant indică materialul din care este confecţionat un obiect:
e.g. 玻璃茶杯 石头凳子 塑料模型 布鞋
b. substantivul determinant indică destinaţia unui obiect:
e.g. 稻田 飞机场 水果店
c. substantivul determinant califică un obiect sau o idee, el fiind poziţionat înaintea substabtivului pe care îl determină:
e.g. 国际问题 哲学杂志 家庭用具
În unele cazuri, adăugarea particulei 的 indică apartenenţa:
e.g. 这是热带植物。
Folosirea substantivului determinant indică natura substantivului determinat:
e.g. 热带的植物很多。

Notă privind exprimare genului în limba chineză:
În limba chineză genul (性别) se exprimă în următoarele două feluri.
a. punînd „男”, „女” înaintea substantivelor care denotă fiinţe umane. E.g.: 男人,女学生.
b. Pentru a arăta genul animalelor, înaintea substantivelor se folosesc cuvintele „公”, „母”, „雌”, „雄”.
E.g. 公鸡/ 母鸡
公牛/ 母牛
雌花/ 雄花
Genul feminin se exprimă prin adăugarea substantivului 女 înaintea substantivelor cu sens neutru.
女工 女职员 女演员 女英雄 女流
Prefixul „草” se adaugă în unele cazuri pentru a indica genul feminin:
草马 草鸡
Numărul plural (复数) este exprimat de sufixul 们. Dacă substantivul este precedat de un numeral sau un adverb ce face referire la număr, în astfel de cazuri sufixul 们 este omis.
学生们 老师们
三个学生 很多老师
Alte caracteristici ale substantivului:
a. între substantiv şi numeral sau pronumeşe demonstrativ mereu se interpune un partitiv:
一把椅子 两张纸 这所房子 那个人 三里路
b. în propoziţie substantivul nu este niciodată urmat de particula 了:
报纸了 书店了
c. substantivul nu poate fi precedat de un adverb, astfel nu putem spune “也书买了”,“都学生来了”Altfel stau lucrurile în cazul unui substantiv care face parte dintr-o locuţiune predicativă:
她一坐飞机就头晕。
d. substantivul nu poate fi negat cu adverbul 不:
e. în genere, substantivul nu poate fi dublat, majoritatea substantivelor care se pretează la acest procedeu indică o relaţie în cadrul familiei:
妈妈,爸爸,哥哥,弟弟,姐姐,妹妹
Substantivele temporale, de poziţie şi de loc:
Pe lîngă funcţiile substantivului amintite mai sus, unele substantive temporale precum 今天,明年,上午,以前,现在pot fi poziţionate înainte unui verb, îndeplinind funcţia de complement circumstanţial de timp:
我以前来找过他。
王芳明年来中国。
Iată cîteva din substantivele de poziţie simple: 上,下,里,外,前,后,左,右,东,西,北,中etc.
Următoarele sînt substantive de poziţie compuse: 上边,下边,里边,外边,前边,后边,右边,东边,南边,西边,北边,中间 etc. În locuţiunile amintit 边 poate fi înlocuit cu 面 sau 头 fără ca sensul să sufere vreo modificare: 上面,上头,下边,下头,前面,前头,里面,里头 etc.
În genere, un substantiv de poziţie simplu este folosit împreună cu un alt substantiv: 窗前,屋后,城东,左手. În astfel de situaţii, substantivul are funcţia de substantiv circumstanţial:
我上边说的是我个人的意见。
西面我们有种了许多枣树。
De reţinut faptul că 里边nu se foloseşte după o denumire geografică:
他们在中国学习。 他们在中国里边学习。
上海有很多大工厂。 上海里边有很多大工厂。
Folosirea locuţiunii 里边 este facultativă dacă 在 este urmat de un substantiv care denumeşte o clădire, o instituşie sau o organizaţie:
他们在工厂(里边)工作。
我在电影院(里边)遇见了他。
Unele denumiri geografice pot fi folosite ca şi complemente circumstanţiale de loc:
咱们上海见。
Substantivele de poziţie şi de loc se folosesc doar după prepoziţiile 在,从,到:
王芳站在后边。
你从日本来吗?
他到宿舍去。
Un substantiv obişnuit nu poate fi niciodată folosit singur pentru a indica poziţia. Este mereu necesară şi folosirea unui substantiv de poziţie sau a unor locuţiuni precum 这儿,那儿 după unele substantive precedate de prepoziţiile 在,从,到:
王芳站在黑板前边。
你从你朋友哪儿来吗?
请他到老师这儿来一下。

Tripleti :-) - Chinese Triplets

dá龘bìng靐xiān鱻biāo驫yuán厵cū麤

Wednesday, October 27, 2010

DE VINZARE: Muzică traditionala chinezeasca - ELADO Tradicionalis kinai zene

Îmi ofer spre vînzare colecţia de muzică instrumentală tradiţională chinezească plus cîteva casete cu imnuri budiste, o casetă cu operă budistă.
Pentru a înţelege instrumentele respective am oferit cîteva adrese de internet unde
suona 2 casete
pipa 1 casetă
guzheng 3 casete
dizi 2 casete
erhu 1 casetă
grup instrumental 4 casete

Mircea

Wednesday, October 20, 2010

Intermediate Romanian - O capitala europeana

O capitală europeană

La sfîrşitul săptămînii trecute am fost la Viena pentru prima dată în viaţa mea. Am pornit dis-de-dimineaţă cu autocarul. Vremea nu a fost prea frumoasă, mai degrabă posomorîtă. După-masă tîrziu a şi picurat puţin. Am fost plin de aşteptări legate de aceasta excursie. Ce m-a surprins în capitala austriacă au fost cohortele de turişti de toate naţionalităţile. Am fost surprins de aerul deloc occidental al austriecilor, altfel un popor foarte simpatic la prima vedere Poate că sînt puţin subiectiv, dat fiind că sînt un mare admirator al lui Arnold Schwarzenegger. Apoi să nu mai vorbesc de multitudinea de biciclete. Oraşul forfoteşte de viaţă chiar şi sîmbăta. Poate că Viena mi s-a părut puţin cam prea aglomerată cu o reţea de străzi cam haotică. Ei, cred că va trebui să mai merg pe acolo înainte să mă pot pronunţa definitv. În cîteva cuvinte, pot să spun că această ieşire pînă în capitala vecină a fost o experienţă interesantă.


You'll find the audio here.


Cuvinte noi Vocabulary

capitală europeanăEuropean capital
sfîrşitul săptămînii - weekend
trecut (masculine), trecută (feminine) – last, past
pentru prima dată în viaţa meafor the first time in my life
am pornitwe set off
dis-de-dimineaţăearly in the morning
autocarcoach
vreme weather
mai degrabărather
posomorît(ă)gloomy
tîrziulate
a picuratto drip
plin de aşteptărifull of expectations
excursie - trip
m-a surprinstook me by surprise
cohortă (singular), cohorte (plural) – huge crowds
am fost surprinsI was surprised
aer – (here) mien, look
simpaticnice
la prima vedereat first sight
puţinslightly, a tad
subiectiv - subjective
dat fiind căgiven the fact that
să nu mai vorbesc de not to mention
multitudinemultitude
bicicletă bicycle
oraş the city
a forfotito bustle
aglomerat(ă)crowded
reţea de străzia network of streets
haoticchaotic
în cîteva cuvintein a nutshell
ieşireouting
ei - (interjection) Well ...
vecin(ă)neighbouring
experienţă interesantă an interesting experience