Romanian Intermediate 004 - I'll have a beer

(A conversation between me and a 19-year-old waitress in a beer garden on the right bank of Crişul Repede River)

Cu ce vă servesc?
What can I get you?
Adu-mi, te rog, o bere!
I’d like a beer, please!
Doriţi şi pahar?
Do you need a glass as well?
Da. Vezi, berea să fie rece bine!
Yes. Make sure that the beer is freezing cold!
Berea la halbă este foarte rece!
The draft beer is very cold!
Bine, atunci o Silva neagră la halbă!
Ok! I’ll have a mug of dark Silva then!

a servi – to wait on smb.
a aduce – to get
bere (beri) – beer
a ruga – to beg: Te rog! – Please!
a dori – to wish, to ask for
pahar – glass
halbă - mug
a vedea – to see; to make sure
rece – cold
bere blondă – light beer
bere neagră – dark beer
Ursus negru – dark Ursus (a brand of beer brewed in the Transylvanian city of Cluj-Napoca, contains 5.7 % alcohol)
Silva neagră – dark Silva (another delicious Romanian beer brand)
Other famous Romanian brands: Ciuc, Timişoreana, Golden Bräu (brewed by the notorious business men called the Chemical B

Romanian Beginner 005 Ce mai faci? (How Are You

1.
Ce mai faci?
What have you been up to? (How are you)
Bine!
I am fine!

Vocabulary

ce – what
a face (faci) – to do
bine – good, well

2.
Altfel cum eşti?
Other than that how are you?
Aşa şi aşa! Tu?
So so! How about you?
Da... nici nu ştiu ce să zic!
Well, I don’t know what to say!

Vocabulary

altfel – other
cum - how
eşti – is
aşa – so
tu - you
da – yes
nici - neither
ştiu – to know
zic (a zice) – to say

3.
Cum îi merge fratelui tău?
And how’s your brother doing?
El cu lucru!
He is busy at work!

Vocabulary

a-i merge – to have somehow (in life)
frate – brother
tău – your
el – he
cu – with
lucru – thing

4.
Soră-ta ce mai zice de viaţa asta?
What does your sister say about this world?
Cu copiii, ştii tu!
She’s with the kids, you know!
Părinţii tăi cum îs?
How are your parents?

Vocabulary

sora – sister
ta – your
zice – to say
de - about
viaţa – life
copil (copii) - child (children)
a şti – to know
părinte (părinţi) – parent

Romanian Language links

Here are a few more useful links for those enthusiasts out there keen to find out more about Romania.
1.
http://www.rapido.org.uk/
2.
http://www.101languages.net/romanian/
3.
This site is very good for those interested in knowing the conjugated forms of Romanian verbs. Just type the verb and see the result: http://www.verbix.com/languages/romanian.shtml
4.
This site gives you the Romanian equivalent for most English proverbs: http://www.deproverbio.com/DPbooks/EROM/dictionary.html
5.
Romanian radio and TV stations online: http://www.multilingualbooks.com/online-radio-romanian.html#about

The Romanian Sounds and the Romanian Alphabet

The Romanian alphabet
As we have said, Romanian uses the Roman alphabet. Its orthography is mainly phonemic: i.e., each letter represents the same sound in any word in which it occurs, with only a very few exceptions.
Here is a table of the 31 letters of the Romanian alphabet in their proper alphabetical order. Each letter is accompanied by an English word containing much the same sound; a Romanian word that uses the letter; and the Romanian pronunciation of the name of the letter.
Letter (Letter name) Sounds like English Example
a (a) mud nai (panflute)
ă (euh) faster masă (table)
â (â) no equivalent când (when)
b (be) bad brun (brown)
c (ce) mask sec (dry)
d (de) dog dantelă (lace)
e (e) let semn (sign)
f (fe) fog fată (girl)
g (ge) jam geam (window)
h (ha) hear hartă (map)
i (ee) sin mic (small)
î (î) no equivalent înger (angel)
j (zhe) pleasure judeţ (county)
k (ka) kilogram kilometru (kilometre)
l (le) line lume (word)
m (me) mouse modern (modern)
n (ne) new nor (cloud)
o (o) corn porc (pig)
p (pe) spouse park (park)
q (kju) quince quark (quark)
r (re) rapid repede (fast)
s (se) sound sac (bag)
ş (she) shark şapte (seven)
t (te) store tată (father)
ţ (tse) cats ţară (country)
u (u) moon curent (current)
v (ve) visit vas (receptacle)
w (dublu ve) wine whisky (whisky)
x (iks) six xilofon (xylophone)
y (igrek) yes Yale (lock)
z (ze) zone zonă (zone)
The following combinations of letters also exist in Romanian: ce, ci, che, chi, ge, gi, ghe, ghi.

Romanian Beginner 000

Nationality and country of origin
Eu sînt român. Eu sînt din România. Eu nu sînt din Moldova. Eu sînt profesor. Eu nu sînt inginer.
I am Romanian. I am from Romania. I am not from Moldova. I am a teacher. I am not an engineer.

Asking about someone’s nationality:
Question: (Tu) Eşti român? - Are you Romanian?
Affirmative answer: Da, (eu) sînt român. - Yes, I am Romanian.
Negative answer: Nu, eu nu sînt român, (eu) sînt moldovean. - No, I am not Romanian, I am Moldovan.

Asking about someone’s country of origin:
De unde eşti? Eu sînt din România! Where are you from? I am from Romania.
Eşti din România? Nu, sînt din Franţa. Are you from Romania? No, I am from France!

Personal Pronouns:
Singular: Plural:
eu sînt - I am
tu eşti - you are
el/ea este - he/she is
noi sîntem – we are
voi sînteţi – you are
ei/ele sînt – they are
Sometimes the „î” in each conjugated form of the verb „a fi” (to be)is pronounced „u”.
eu sunt
tu eşti
el/ea este
noi suntem
voi sunteţi
ei/ele sunt

Sounds of the Romanian language

Sounds of Romanian
http://www.etc.tuiasi.ro/sibm/romanian_spoken_language/en/vocale_en.htm

Romanian Class Advanced 001

Romanian Text
O zi obişnuită din viaţa mea
De obicei mă trezesc pe la ora 7. Mai stau întins în pat o jumătate de oră. Mă scol la ora 7:30 şi o jumate de oră mai târziu plec la serviciu. În bucătăria firmei îmi pregătesc micul dejun. Rareori lipseşte cafeluţa. În jurul prînzului, adică pe la ora 12, pornesc în oraş unde dau o raită prin anticariate şi librării, apoi mă opresc la universitate unde îmi verific poşta electronică şi citesc ştirile on-line. În fiecare zi de lucru, cursurile de limbi străine le ţin după ora 17. Seara, după ore, fac o plimbare prin parc. Atmosfera capitalei ungare din amurg este aproape mirifică. Seara, sosesc acasă după orele 20. Servim cina destul de tîrziu, dar ne-am obişnuit cu asta. Aproape în fiecare seară ne uităm la un film. Înainte de a stinge luminile, întinşi în pat, citim o carte. Foarte repede mă copleşeşte somnul, iar în cele din urmă adorm. Niciodată nu mă culc înainte de miezul nopţii.

English Translation
A Typical Day in My Life
I usually wake up at 7 o’clock. I still lie in bed for half an hour. I get up at 7:30 and then, half an hour later I leave for work. I prepare my breakfast in the kitchenette of hour company. I seldom miss out on a cup of coffee. Around noon (/lunch time), that is at 12 o’clock, I go into the city. I drop by some second-hand bookshops, then I stop at the university where I check my e-mail and read the latest news on-line. Every working day I teach language classes after 5 pm. In the evening, after class, I go for a walk in the park. The atmosphere in the Hungarian capital at dusk is almost enchanting. I get home in the evening after 8 pm. We have dinner pretty late, but we have become used to it. Almost every evening I watch an Asian movie. Before switching off the lights, I lie in bed reading a book of some sorts. I quickly become overwhelmed by sleep, and I finally fall asleep. I never go to bed before midnight.

New Vocabulary
de obicei – usually
a se trezi – reflexive verb wake up (mă trezesc, te trezeşti, se trezeşte, ne trezim, vă treziţi, se trezesc)
la ora ... – at ... o’clock (pe la ora – at about ... o’clock)
a sta întins – lie down
pat (-ul) pl. paturi – bed
o jumătate de oră – (a) half an hour
a se scula – reflexive verb get up (mă scol, te scoli, se scoală, ne sculăm, vă sculaţi, se scoală)
a pleca – go, leave (eu plec, tu pleci, el/ea pleacă, noi plecăm, voi plecaţi, ei/ ele pleacă)
a pleca la serviciu – go to work (seviciu-l – job)
a pregăti – to prepare (a îşi pregăti a-şi pregăti prepare for oneself: îmi pregătesc, îţi pregăteşti, îşi pregăteşte, ne pregătim, vă pregătiţi, îşi pregătesc)
micul dejun – breakfast (gustarea de ora 10 – 10 o’clock snack/brunch, prînz - lunch, cină – dinner/supper)
rareori – seldom
a lipsi – miss, lack (eu lipsesc, tu lipseşti, el/ea lipseşte, noi lipsim, voi lipsiţi, ei/ele lipsesc)
cafea – coffee (cafeluţă – the coffee I have grown fond of drinking) In Romanian, diminutivies often are used as terms of endearment. When describing matter, coffee acts as an uncountable noun. When we refer to a number of cups of coffee we drink, it’s ok to use cafele, the plural form.)
deseori – often (the exact opposite of rareori)
a porni – start, turn on: the lights, PC, etc. (eu pornesc, tu porneşti, el/ea porneşte, noi pornim, voi porniţi, ei/ele pornesc)
a face exerciţii – do exercises (eu fac, tu faci, el/ea face, noi facem, voi faceţi, ei/ele fac exerciţii)
limba coreeană – the Korean language
a se uita – reflexive verb watch ( eu mă uit, tu te uiţi, el/ea se uită, noi ne uităm, voi vă uitaţi, ei/ele se uită) When we say that we look at something, or we watch something, in Romanian we normally add the preposition la after the verb: Mă uit la televizor. I am watching TV.)
film (-ul) pl. filme – film
serial (-ul) pl seriale –film series
în jurul – around (în jurul prînzului – around lunch time)
adică – that is to say
pe la ora 12 – twelvish (around twelve o’clock)
a porni – set off, leave for (eu pornesc, tu porneşti, el/ea porneşte, noi pornim, voi porniţi, ei/ele pornesc)
în oraş – into the city (when used with a verb that indicates movement)
a da o raită – hang around (eu dau, tu dai, el/ea dă, noi dăm, voi daţi, ei/ele dau o raită)
anticariat (-ul) pl. anticariatele – second-hand bookshop
librărie (librăria) pl. librării – bookshop
apoi – then
a se opri – reflexive verb stop (eu mă opresc, tu te opreşti, el/ea se opreşte, noi ne oprim, voi vă opriţi, ei/ele se opresc)
a verifica (compare with a-şi pregăti) – check (eu îmi verific, tu îţi verifici, el/ea îşi verifică, noi ne verificăm, voi vă verificaţi, ei/ele îşi verifică)
a citi – read (eu citesc, tu citeşti, el/ea citeşte, noi citim, voi citiţi, ei/ele citesc)
ştire (-a), pl. ştiri – news
din cînd în cînd – from time to time
a descărca – unload; in IT language the word refers to downloading (eu descarc, tu descarci, el/ea descarcă, noi descărcăm, voi descărcaţi, ei/ele descarcă)
unii, unele – indefinite pronoun some
document (-ul), documente – document
pe care – relative pronoun which
a folosi – use (eu folosesc, tu foloseşti, el/ea foloseşte, noi folosim, voi folosiţi, ei/ele folosesc)
limbă (limba), pl. limbi – language
străin, străină, străini, străine – foreign
la orele de limbi străine – in the foreign language class
fiecare – each
în fiecare zi –every day, each day
zi de lucru – working day
curs (-ul) cursuri – course
a ţine – keep, hold (eu ţin, tu ţii, el/ea ţine, noi ţinem, voi ţineţi, ei/ele ţin)
după ore – after class
a face – do, make (eu fac, tu faci, el/ea face, noi facem, voi faceţi, ei/ele fac)
a face o plimbare – go for a walk. Can also be substituted with the reflexive verb a se plimba (eu mă plimb, tu te plimbi, el/ea se plimbă, noi ne plimbăm, voi vă plimbaţi, ei/ele se plimbă).
parc (-ul) parcuri – park
atmosferă (atmosfera) atmosfere - atmosphere
capitală (capitala) capitale – capital city
amurg (-ul) amurguri – dusk
mirific - enchanting
seară (seara) seri – evening
a sosi – arrive (eu sosesc, tu soseşti, el/ea soseşte, noi sosim, voi sosiţi, ei/ele sosesc)
a servi – to serve (eu servesc, tu serveşti, el/ea serveşte, noi servim, voi serviţi, ei/ele servesc)
destul – enough
tîrziu – late
a se obişnui – reflexive verb get used to (mă obişnuiesc, te obişnuieşti, el/ ea se obişnuieşte, ne obişnuim, vă obişnuiţi, se obişnuiesc)
înainte de – before
lumină (lumina) lumini – light
carte (-a) cărţi – book
foarte – very
repede – quickly
a copleşi – overwhelm (eu copleşesc, tu copleşeşti, el/ea copleşeşte, noi copleşim, voi copleşiţi, ei/ele copleşesc)
somn (-ul) somnuri– sleep
în cele din urmă – at long last
a dormi – sleep (eu dorm, tu dormi, el/ea doarme, noi dormim, voi dormiţi, ei/ele dorm)
niciodată – never
a se culca – reflexive verb go to bed (mă culc, te culci, se culcă, ne culcăm, vă culcaţi, se culcă)

Romanian Class Intermediate 003

Romanian Dialogue
Ce îţi place să faci în timpul liber?

Ştefan: Salut, Aurel! Ce mai faci? Cu ce te ocupi?
Aurel: Salut, Ştefan! Am fost destul de ocupat cu lucrul!
Ştefan: Şi ce îţi place să faci în timpul liber?
Aurel: Problema e că nu am prea mult timp liber.
Ştefan: Ai dacă îţi faci!
Aurel: Aşa este. Îmi place să fac sport. Puţină mişcare nu strică.
Ştefan: Ce sport îţi place?
Aurel: Îmi place să alerg prin parc. De asemenea, îmi place să fac exerciţii în
sala de sport.
Ştefan: Oricum se vede pe tine că te menţii în formă.
Aurel: Ţie ce îţi place să faci în timpul liber?
Ştefan: Îmi place să îmi petrec timpul liber cu familia. Bine, hai că trebuie să
plec acum. Mai vorbim. Salut.
Aurel: Transmitele salutări alor tăi.

English Translation
What do you like doing in your free time?
Ştefan: Greetings, Aurel! How are you? What have you been up to?
Aurel: Greetings, Ştefan! I have been pretty busy working!
Ştefan: And what do you like doing in your free time?
Aurel: Problem is that I don’t really have much free time.
Ştefan: You do if you take the time!
Aurel: That’s right. I like doing sports. A little exercise doesn’t hurt.
Ştefan: What sport do you like?
Aurel: I like jogging in the park. I also like working out in the gym.
Ştefan: One can tell you are in good shape.
Aurel: How do you like spending your free time?
Ştefan: I like spending my free time with my family. Well, I have to go now. We’ll talk again some other time. Bye.
Aurel: Give my best regards to your folks.

Cultural and Grammar Notes

The meaning of the verb a plăcea is „to like”, as in „like doing something”. One must notice, that in Romanian, the verb a plăcea is preceded by the personal pronoun in the dative case. Furthermore, the verb a plăcea is followed by a verb in the conjunctive mood. The conjungation of the verb in the conjunctive mood follows the pattern we have learned so far. The only exception from the rule is the form of the third person singular. This form has to be learned separately for each verb: îmi place, îţi place, îi place (both feminine and masculine form), ne place, vă place, le place
Here are a few more examples with the verb a plăcea. Pay attention to the conjugation of the verbs in the conjunctive mood. These verbs are in boldfaced for the sake of emphasis.

Îmi place să călătoresc. Nu îmi place să fac politică.
I like travelling. I don’t like politics.
Îţi place să citeşti? Nu îţi place să te întîlneşti cu vecinul de la etajul doi.
Do you like reading? You don’t like meeting the neighbour on the second floor.
Îi place să cînte. Nu îi place să citească.
He likes singing. He doesn’t like reading.
Ne place să mergem la munte. Nu ne place să mergem la mare.
We like going to the mountains. We don’t like going to the seaside.
Vă place să faceţi muncă voluntară? Nu vă place să participaţi la şedinţe de lucru.
Do you like doing volunteer work? You don’t like participating in work meetings.
Le place să bea bere. Lor nu le place să bea apă minerală.
They like drinking beer. They don’t like drinking mineral water.

For the sake of revision, let us take a closer look at the conjugation of the verbs in the above sentences. First, the conjugation in the indicative mood, than, I will point out the third person singular exception by placing it between brackets.
There are four basic conjugation verb groups.
1. The first group is that of verbs ending in –a in the infinitive form (dictionary form). One such verb is a cînta (sing)
eu cînt, tu cînţi, el/ea cîntă (să cînte), noi cîntăm., voi cîntaţi, ei/ele cîntă
2. The second conjugation group is that of verbs with an –ea ending in the infinitive mood
a bea
eu beau, tu bei, el/ea bea, noi bem, voi beţi, ei/ ele beau
The verb is a bea is the only exception where the exception to the rule does not apply. Therefore, even the third person singular form of the verb in the subjunctive mood will be the same as the third person singular form of the verb in the indicative mood.
el bea (he drinks) – îi place să bea (he likes drinking)

Romanian Intermediate 002

Care-i limba ta maternă?
Acasă în familie vorbim atît româna cît şi maghiara. Vorbesc maghiara şi româna la fel de bine!
Taică-meu (tatăl meu) este român originar din Iaşi. Maică-mea (mama mea) este unguroaică din secuime. Este din Odorheiu Secuiesc.
Tu de unde eşti de loc? Din Oradea.
Acolo trăiesc la un loc români şi unguri!

Translation
What is your mother tongue?
At home we sppeak both Romanian and Hungarian. I speak Hungarian and Romanian equally well! My father is a Romanian originally from Iaşi. My mother is a Hungarian from Szekely land. She is from Odorehiu Secuiesc (Szekely Udvarhely) Where are you from? I come from Oradea. There Romanians and Hungarians live together.

Language and cultural notes
„Care-i” – This contracted form is very common in spoken Romanian. The standard form is „Care este”
limbă – language; tongue
matern – maternal
limba ta maternă – your mother tongue
acasă – at home
în familie – within the family
a vorbi – to speak (eu vorbesc, tu vorbeşti, el/ea vorbeşte, noi vorbim, voi vorbiţi, ei/ele vorbesc
atât ... cât şi – both. ... and ...
la fel de ... (+ adj.) – equally ((+ adjective)
„taică-meu” and „maică-mea” are both common in spoken Romanian. The formal variants are „tatăl meu” and „mama mea”.
Secuime – is a geographical area of Romania, historically inhabitted by a magyarized Hungarian speaking population, the Szekely, who live mainly in the Romanian counties of Hargita and Covasna.
In Ardeal (Transylvania) many Hungarians refer to geographical places by their Hungarian name only, thus, being completely oblivious of the Romanian reality: Examples: Odorheiu Secuiesc – Szekely Udvarhely
de unde – where from
din – from (Din is a preposition used befor names of places to indicate place origin)
trăiesc – to live (eu trăiesc, tu trăieşti, el/ea trăieşte, noi trăieşte, voi trăiţi, ei/ele trăiesc)
la un loc – in one place

Adjectives and pronouns have four forms, because there must be a gender and number concordance between the adjectives and the nouns determined by them.:
tatăl meu – my father (masculine gender singular)
mamă mea – my mother (feminine gender singular)
copiii mei – my children (masculine gender plural)
fetele mele – my daughters (feminine gender plural)
calul tău – your horse (masculine singular)
limba ta – your language (feminine singular)
caii tăi – your horse (masculine plural)
casele tale – your houses (feminine plural)

Passwords

Be advised that all the necessary info you need (passes and such) can be found on the webpage, you just have to read between the lines :-) Mircea

Basic Hungarian

Basic Hungarian_Personal Pronouns

Basic Hungarian_possessive pronouns

Hungarian_Lesson1

In maghiara, propozitia cea mai simpla are urmatoarea structura: Ez egy ____. Limba maghiara nu distinge 3 genuri gramaticale asa cum face limba romana. De aceea nu este mare bataie de cap cu acordul in gen intre partile de vorbire. Un exemplu elocvent este cuvintul 'ez' care, in functie de situatie poate sa aiba unul din urmatoarele sensuri: acesta, aceasta. Grupul de litere 'gy' din maghiara are o pronuntie relativ dificial. In Ardeal, in zone locuite de maghiari, romanii il pronunta relativ corect. Dincolo de Carpati, romanii nu pronunta palatalizat, ei pronuntind un fel de 'ghi', ceea ce nu este corect.

Textul filmului:

Ez egy ceruza (creion).
______ szék (scaun).
______ asztal (masa).
______ könyv (carte).
______ telefon (telefon).
______ ajtó (usa).


Aici ma opresc, ar fi mai multe de spus, dar daca vreti sa auziti si restul, va trebui sa imi scrieti un email la adresa limba.chineza@yahoo.com sau clubuldeengleza@yahoo.co.uk

Books for Learning Hungarian, Carti pentru invatarea limbii maghiare

Hungarian Publications

Erdős József és Prileszlky Csilla – Halló, itt Magyarország (Hungarian for Foreigners)
Akadémiai Kiadó: 1992-2009, vol. 1+2, 171 p., audio CD

Lakos Dorottya – Magyar nyelvkönyv külföldieknek (Hungarian for Foreigners)
Nemzeti Tankönyvkiadó: 1998, 190 p., audio CD

Durst Péter – Lépésenként magyarul: magyar nyelv külföldieknek (Hungarian Step By Step)
Szegedi Tudományegyetem: 2001
Here is where you can order Durst Péter's books. Aici puteti comanda cartileÉ http://www.lepesenkent.hu/

Keresztes László – A Practical Hungarian Grammar
Debreceni Nyári Egyetem, 1999, 163 p

PONS – Noun Declension Tables (2007, 112 p.)
Grammar: Practical and Easy (2007-2009, 136 p.)
Verb Conjugation Tables (2006,112 p.)
Self-Study Beginner’s Course (Learner’s book, audio CD, CD-ROM vocabulary
trainer)

Foreign Publications

Christina Mayer – Hungarian: Lonely Planet Phrasebook
Lonely Planet: 2005, 256 p.
ISBN 978-1741042320

Zsuzsa Ponifex - Teach Yourself Hungarian Complete Course Audiopack
McGraw-Hill: 2003, ISBN 007141892X

Carol Rounds – Hungarian: An Essential Grammar (Essential Grammars)
Routledge: 2009, 320 p., ISBN 978-0415498678

Recunosc ca preferata mea este cartea lui Durst Peter, dar este drept ca ai nevoie de un indrumator, pentru ca nu este ideala pentru studiu individual. In schimb, aici intru eu pe scena. Incepind cu zilele urmatoare voi initia un curs video de maghiara pentru incepatori. Acesta in sine nu este de ajuns pentru a progresa. De cireasa de pe tort vor avea parte cei care se decid sa invete cu mine online.

Pronunciation and basic conversation

To get you started with your Romanian!
Romanian-Language-Online/romanian-pronunciation.html

Vremea The weather in Romanian and Chinese

Dragii mei, va plac aceste materiale care le incarc pe blog? Sa stiti ca am mult mai multi asi in mineca daca vreti sa invatati cu mine online. Va pot pune la dispozitie explicatii gramaticale si culturale, precum si tot felul de materiale in format mp3, pdf si word. De asemenea, explic aspecte toate legate de scris. Cu mine veti progresa nespus de repede. scrieti-mi pe adresa limba.chineza@yahoo.com

天气Vremea

天气真好！tiānqìzhēnhǎo Vremea este cu adevărat frumoasă!
天气真坏！ tiānqìzhēnhuài Vremea este foarte urîtă!
今天真冷/真热！jīntiān zhēn lěng/zhēn rè Astăzi este foarte rece/cald!
通常都这么热吗？tōngcháng dōu zhème rè ma? De obicei este atît de cald?
你认为明天会下雪/下雨吗？nǐ rènwéi míngtiān huì xiàxuě/xiàyǔ ma? Crezi că mîine are să ningă/plouă?
明天天气预报怎么说？ míngtiān tiānqì yùbào zěnme shuō? Ce spune buletinul meteo despre cum va fi vremea mîine?
多云duōyún noros
大雾dàwù ceaţă
有霜yǒushuāng îngheţ
结冰jiébīng polei
有雷yǒuléi furtună cu tunete
大风dàfēng vînt
下着雨。xiàzheyǔ. Plouă.
下着雪。xiàzhexuě. Ninge.
阳光普照。yángguāng pǔzhào. Este soare.
这样天气已经多久了？zhè yàng tiānqì yǐjīng duōjiǔle? De cînd este vremea aşa?
花粉统计是高还是低？huāfěn tǒngjì shì gāo háishì dī? Nivelul polenului în atmosferă este ridicat sau scăzut?

Beautiful China

Idiomul zilei

八字衙门朝南开有理无钱莫进来
bā zì yá men cháo nán kāi yǒu lǐ wú qián mò jìn lái
(Poarta judecătoriei se deschide spre sud, însă dacă de partea ta nu-i decît adevărul, iar punga ţi-e goală, nici să nu te gîndeşti să intri.)

330 de expresii uzuale chinezeşti

In luna mai am avut din nou sansa de a merge in China, de asta data doar pentru citeva zile. Ca de obicei, nu am ratat ocazia de a achizitiona citeva carti de maxima necesitate. In cele ce urmeaza vreau sa va prezint lucrarea autoarei Chen Ru: 330 de expresii uzuale chinezeşti.
Iata si celelalte detalii tehnice.
陈如：汉语常用格式330例，华语教学出版社，2010，ISBN 978-7-80200-647-8
Limba chineza autentica vorbita in zilele noastre nu are aproape nimic in comun cu chineza predata astazi pe la universitatile din Romania!
Limba chineza este foarte idiomatica, cu o multime de expresii fixe si presarata cu elemente de jargon. In China au inceput sa apara in ultimul deceniu carti care sa acopere si aceste aspecte ale limbii! O carte de aceasta natura este 330 de expresii uzuale chinezeşti. Cartea contine 330 de expresii explicate, cu exemple aferente si cu exercitii. Pe fiecare pagina din cele 330 ale cartii este prezentata cite o expresie. Mai jos am redat prima pagina cu traducerea ce imi apartine in limba romana. Si transcrierea pinyin imi apartine. In viitor pe acest blog voi mai adauga exemple din aceasta cartem asta in ideea ca cititorii acestui blog sint interesati de asa ceva. Nu uitati sa lasati un multumesc pentru efortul pe care il depun in mentinerea acestui blog.


1. 爱___不___ (Fie că îţi place sau nu, ___ )
分别用在同一个动词前，表示对对方的做法或选择不满，但表面上却表示无所谓。

例句
1． 道理我都讲清楚了，你爱听不听。
dàolǐ wǒ dōu jiǎng qīngchǔ le, nǐ ài tīng bù tīng.
Ţi-am spus adevărul aşa acum este, fie că îţi place sau nu.
2． 你爱生气不生气，反正我有意见就得提。
nǐ ài shēngqi bù shēngqi fǎnzhèng wǒ yǒu yìjiàn jiù děi tí.
Fie că te superi sau nu, eu îţi voi spune ce cred.
3． 你爱复习不复习，不过考不好可不要怪别人。
Fie că repeţi sau nu materia de examen, dacă nu reuşeşti la examen, să nu dai vina pe alţii.
4． 你爱说不说，以后你想说我还不想听了呢。
Dacă acum nu vrei să vorbeşti despre, mai tîrziu nu o să vreau eu să te ascult.

对话
甲：这面条我不爱吃。Nu îmi plac tăieţeii aceştia!
乙：爱吃不吃，不吃就饿着吧！Este treaba ta dacă îi mănînci sau nu, altfel rămîi flămînd.
甲：我不想去看电影了。Nu vreau să merg la cinema.
乙：爱去不去。你不去，我自己去。Faci ce vrei. Dacă tu nu mergi, eu merg oricum.
练习
用“爱___不___”完成对话。Completaţi propoziţiile de mai jos cu expresia “爱___不___”
甲：我给你买的那件衣服，你怎么一直也不穿？
乙：那件衣服颜色太鲜艳了，我不好意思穿。
甲：你____________吧，我以后不会再给你买衣服了。
甲：我朋友说这房子的房租太贵，不想租了。
乙：____________，我这房子想租的人多着呢。

limba chineza FM

http://radiotime.com/Search.aspx?id=g139&filter=&so=26

Program de calculator pentru invatarea (memorarea) caracterelor chinezesti

http://zdt.sourceforge.net/

Dictionar etimologic al limbii chineze

http://www.chineseetymology.org

conversatie in mandarina

http://rapidshare.com/files/287937993/mandarin_conversation_cd1
http://rs792.rapidshare.com/files/287949485/mandarin_conversation_cd2
http://rapidshare.com/files/287953051/mandarin_conversation_cd3___booklet

Chineses_A.Linguistic.Introduction

m u

Mandarin Chinese

m u

Radicalii chinezesti

1 一 丨 丶 丿 乙/乚 亅/ 了
2 二 亠 人/ 亻 儿 入 八 冂 冖 冫 几 凵 刀/刂 力 勹 匕 匚 匸 十 卜 卩 厂 厶 又 讠
3 口 囗 土 士 夂 夊 夕 大 女 子 /孑 宀 寸 小 尢 尸 屮 山 巛 /川 工 己 /已/巳 巾 干 幺/乡 广 廴 廾 弋 弓 彐/彑 彡 彳 心 /忄 手/扌 水 /氵 犬/犭 邑 /阝(component estic)) 阜/阝(component vestic) 纟 门 飞 饣 马
4 心/忄 戈 戶/户 手 /扌 支 攴 /攵 文 斗 斤 方 无 日 曰 月 木 欠 止 歹 殳 毋 /母 比 毛 氏 气 水/氵 火 /灬 爪/爫 父 爻 爿 片 牙 牛/牜 犬 /犭 玉/玊/王 网 /罒/罓 艸/艹 辵 /辶 见 贝 车 韦 风
5 毋/母 玄 玉/玊/王 瓜 瓦 甘 生 用 田/由/甲/申 疋 疒 癶 白 皮 皿 目 矛 矢 石 示/礻 禸 禾 穴 立 网 /罒/罓 老/耂 衣 /衤 钅 长 鸟 龙
6 竹 米 糸 /糹 缶 网 /罒/罓 羊 羽 老/耂 而 耒 耳 聿 肉 /月 臣 自 至 臼 舌 舛 舟 艮 色 艸 /艹 虍 虫 血 行 衣/衤 襾 /西/覀 页 齐
7 見 角 言 /訁 谷 豆 豕 豸 貝 赤 走 足 身 車 辛 辰 辵/辶 邑 /阝(component estic) 酉 釆 里 卤 麦 龟
8 金 /釒 長 門 阜/阝(component vestic) 隶 隹 雨 青 非 鱼 黾 齿
9 面 革 韋 韭 音 頁 風 飛 食 /飠 首 香
10 馬 骨 高 髟 鬥 鬯 鬲 鬼
11 魚 鳥 鹵 鹿 麥 麻
12 黃 黍 黑 黹
13 黽 鼎 鼓 鼠
14 鼻 齊
15 齒
16 龍 龜
17 龠

Pofta Buna!!!

Pentru aceia dintre voi carora inca nu vi s-a facut pofta de invatat chineza!

Lectura in limba chineza

Pe acest sit se gasesc mai multe text pentru nivel incepator si mediu insotite de fisiere cu redare audio.
http://faculty.virginia.edu/cll/chinese_reading/

Editor pinyin

Iata o adresa unde puteti gasi un editor pinyin. http://www.bemoss.dk/pinyin/

"Imi pare rau" in limba chineza

1. 对不起。
Duìbuqǐ。
Imi pare rau.

2. 非常抱歉。
Fēicháng bàoqiàn。
Imi pare nespus de rau.

3. 对不起，我不是故意的。
Duìbuqǐ ，wǒ búshì gùyì de。
Imi cer scuze, nu am facut-o intentionat.

4. 我不是故意的，请原谅。
Wǒ búshì gùyì de，qǐng yuánliàng。
N-am facut-o intentionat, va rog sa ma iertati.

5. 对不起，我错了。
Duìbuqǐ，wǒ cuòle。
Scuze! Am gresit.

6. 对不起，一定要原谅我。
Duìbùqǐ，yídìng yào yuánliàng wǒ。
Imi pare rau! Va rog sa ma iertati.

7. 可以原谅我吗？给我个机会吧。
Kěyǐ yuánliàng wǒ ma？ Gěi wǒ gè jīhuì bā。
Va rog sa ma iertati! Mai acordati-mi o sansa.

8. 抱歉，今天的事情让你误会了，希望能给我个机会解释下。
Bàoqiàn， jīntiān de shìqing ràng nǐ wùhuì le， xīwàng néng gěi wǒ gè jīhuì jiěshì xià。
Imi cer scuze, ati inteles gresit situatia de azi, acordati-mi sansa sa va explic!

9. 对不起，没想到会给你带来不便，请原谅。
Duìbùqǐ ， méixiǎngdào huì gěi nǐ dàilái búbiàn，qǐng yuánliàng。
Scuze, nu mi-a trecut prin gind ca va pot provoca necazuri! Va rog sa ma iertati!

10. 我对我今天说的话表示歉意，请不要跟我一般见识了。
Wǒ duì wǒ jīntiān shuō de huà biǎoshì qiànyì， qǐng búyào gēn wǒ yìbānjiànshíle。
Dati-mi voie sa imi exprim parerea de rau pentru spusele mele de adineaori, va rog sa nu mi-o luati in nume de rau!

Tonurile limbii chineze

Limba chineza este o limba tonala. Tonul este un morfem suprasegmental, ce diferentiaza ca sens silabele.
Schema tonala.
tonul 1 reprezentat grafic ca o liniuta orizontala “-“ plasata deasupra vocalei, face astfel incit silaba sa se pronunte la un nivel inalt, constant;
tonul 2 reprezentat ca o linie oblica inclinata spre dreapta, in sens ascendent, “/”, induce o pronuntie urcatoare, asemanatoare unui ton al mirarii;
tonul 3, reprezentat ca un ”u” mic, coboara si apoi urca, dar nu ajunge atit de sus precum finalul tonului 2;
tonul 4, marcat ca o linie oblica inclinata tot spre dreapta dar in sens descendent ”\” induce o pronuntie coboritoare, ca un final de afirmatie.

Chineza - Cum va numiti?

Lecţia 4 您贵姓

( 华丰贸易公司办事处)
(米夫妇近来，找到了办公室秘书王小燕。)
王小燕：啊！米先生，米太太，你们这么快就来了，快请进！
(王小燕陪米先生来到总经理室。)
王小燕：总经理，米先生和夫人来了。（对米先生）这是我们的总经理。
杨达： 欢迎，欢迎。请坐。
米先生： 总经理先生，您贵姓？
杨达： 我姓杨，这是我的名片！
米先生： 杨先生，认识您真高兴。
杨达： 我也是。
（李杰手拿文件，推门进来。）
杨达： 噢，你回来了？（对米先生）他是我的助手。
米先生： 啊！您也在这儿？
李杰： 真巧，我们又见面了。
杨达： 你们认识？
米先生： 认识，认识。（对李杰）您怎么称呼？
李杰： 我姓李。这是我的名片。

Cuvinte de interes
贸易màoyì – comerţ
公司gōngsī – firmă
办公室bàngōngshì – birou
秘书mìshū – secretar
总经理zǒngjīnglǐ – director general
名片míngpiàn – carte de vizită
文件wénjiàn – document
助手zhùshǒu – asistent
真zhēn (副词) – realmente
真巧zhēnqiǎo – Ce coincidenţă!
见面jiànmiàn – a se întîlni

Explicaţii culturale

您贵姓 – “贵姓”，询问对方姓氏时尊敬或客气的表达方式。
“真”，副词，用在形容词或动词前面，有“实在”或“的确”的意思，强调程度深。例如：Adverbul 真este folosit înaintea adjectivelor sau verbelor pentru a scoate în evidenţă gradul ridicat al unei stări. Exemple: 真有意思 (Foarte interesant!)，真奇怪 (Foarte ciudat!)
认识您真高兴。我也是。– Foarte încîntat de cunoştinţă! De asemenea!
您怎么称呼？– Cum vă numiţi! (Iată o variantă mai puţină servilă decît clasicul 您贵姓. Dacă este să mergem pînă în pînzele albe, răspunsul la întrebarea 您贵姓？ar trebui să înceapă cu 鄙姓... Dar au trecut vremurile cînd chinezii excelau în modestie!!!
这是我的名片。– Există o modă a schimbului de cărţi de vizită în cadrul întîlnirilor oficiale.
我们又见面了 – Iată că ne întîlnim din nou. “又”用在动词前面，表示重复。
夫人 şi 太太fac referire la aceeaşi persoană, dar împrejurările în care sînt folosite diferă. Apelativul 夫人 este folosit cînd un bărbat se adresează direct unei femei căsătorite. 太太este folosit cînd se face referire la soţia cuiva ca terţă persoană.
您这么快就来了！
“这么”是指示代词，常用在形容词，助词或数量词前面，表示程度，方式或数量。

de ce sa inveti limba chineza?

http://www.realitatea.net/cursurile-de-limba-chineza-vor-fi-reintroduse-in-mai-multe-scoli-din-giurgiu_704817.html

Chineza bancara

银行 La Bancă

第十章：银行

请问银行yínháng (bancă)在哪儿？
Unde este banca?
请问外币兑换wàibìduìhuàn (schimb valutar)处在哪儿？
Unde este un oficiu de schimb valutar?
我需要人民币。
Am nevoie de renminbi.
我要换一百美元的人民币。
Vreau să schimb o sută de dolari în renminbi.
您用旅行支票lǚxíngzhīpiào (cec de călătorie)换还是用现金xiànjīn (bani gheaţă)换。
Vreţi să schimbaţi cecuri de călătorie sau bani gheaţă?
今天的兑换率duìhuànlǜ (rată de schimb)是多少?
Astăzi cît este rata de schimb?
一美元换八点五元人民币。
Un dolar american valorează 8,5 renminbi.
你们多少钱手续费？
Cît este comisionul perceput de dumneavoastră?
现在您可以去出纳窗口了。
Acum puteţi merge la casierie.

Completaţi spaţiile goale cu cuvintele potrivite:

米先生在中国。他要去买东西，可是他没有中国的_______。他想去_______一百美元的人民币。他不想再旅馆换，因为他知道旅馆收的_______太高。他想去银行换钱。他知道银行不会收旅馆那么高的_______。
A: 您好！我想_______一百美元的人民币。
B: 好的。
A: 今天的_______是多少?
B: 您是用_______还是现金换¬？
A: 旅行支票。
B: 今天的_______是一美元换八点二五元人民币。
A: 很好。
B: 您带护照了吗？
A: 带了。你看。
B: 您可以去_______了。您在那儿去钱。

兑换钱

我不能再用现金付账了。
我得去兑现这张旅行支票。
我没有零钱。
您能换开这张五百块的大票子吗？

Completaţi spaţiile goale cu cuvintele potrivite:

米先生一直是用现金_______，可是现在他没有_______了。他得去银行_______一张旅行支票。
(在银行里)
A: 您好。我想兑现这张_______。
B: 是美元还是英镑？
A: 是美元。请问今天的_______是多少？
B: 一美元_______八点二五元人民币。
A: 很好。这是我的护照。
B: 好了。现在您可以去_______取钱了。
(在出纳窗口)
A: 一共八千二百五十元_______。请点清。
B: 对不起。可不可以多给我一些十块一张的？我需要_______。
A: 好吧，这是二十五张十块的。还有八十张一百块的。
B: 谢谢。


我想开一个存款户头cúnkuǎnhùtóu (cont bancar)。
我要存一笔钱(a depune o sumă de bani)。
我要存一百块钱。
我想取钱(a extrage bani din cont)。
在存款台的窗口。
我把我的银行存折cúnzhé (carnet de deponent)和钱交给出纳员。
现在所有的银行到处都有很多自动提款机(automat bancar)。
你可以在自动提款机上存钱，取钱，查你的户头结余hùtóujiéyú(bilanţ de cont bancar)。
你得有一张银行卡(card bancar)和密码(parolă-cod)才可以用自动提款机。

Completaţi spaţiile goale cu cuvintele potrivite:

我喜欢存钱。我在银行里开了一个_______。明天我要去银行_______ 一百块钱。我每个月都存_______。在银行里，我去存款台把我的_______和钱交给出纳员。你看，我喜欢_______，可是我不喜欢从我的存款户头里_______。有时候我不想在出纳窗口排队，就用银行的_______。可是你得有一张_______和_______才能自动提款机。

Completaţi spaţiile goale cu verbele potrivite:

1． 我需要钱。我得去银行_______这张旅行支票。
2． 我要去银行换钱因为旅馆_______的手续费shǒuxùfèi(comision)太高。
3． 在这儿你得用现金_______。
4． 我没有零钱了。您能_______这张五百块的钞票chāopiào(bancnotă)吗？
5． 我在银行_______了一个存款户头。
6． 这些钱我现在不用。所以我想把它_______到我的存款户头里去。
7． 我的人民币用完了。我得去银行用美元_______一点人民币。
8． 我没有钱了。得去银行里我的存款户头里_______一点钱。
9． 你可以在自动提款机上_______，_______和_______。
10 我需要现金。我要用自动提款机_______.

Daca vreti sa aflati raspunsurile la aceste exerciti, daca vreti sa invatati online chineza la orice nivel, trimiteti-mi un mesaj. Mircea

Asking someone's name

问姓名

甲：您贵姓？
乙：我姓张。
甲：你叫什么名字？
乙：我叫张景生。
甲：他姓什么？
乙：他姓王。
甲：他是谁？
乙：他是我的老师。
甲：你认识他吗？
乙：认识。他是张老师的学生。
甲：你的朋友叫什么名字？
乙：他姓李，他叫李大海。李是他的姓，海是上海的海。

If you want to learn Chinese online, you have come to the right place. I teach Chinese via English, Romanian, German, or Hungarian. You choose. If I have whetted your appetite, email me at: limba.chineza@yahoo.com

Yours truly,

Mircea

Greetings

礼貌用语 (expresii de politeţe)

会话 (dialog)
甲：你好！
乙：你好！
甲：谢谢！
乙：不客气!
甲：对不起!
乙：没关系!
甲：再见!
乙：再见！
甲：明天见！
乙：明天见！

句型练习 (Exerciţii de substituţie)
1．
甲：你好! 早上 中午zhōngwǔ 晚上
乙：你好! 早上 中午zhōngwǔ 晚上
2．
甲：谢谢！ 多谢 麻烦您了
乙：不客气！ 不用谢 没关系
3．
甲：对不起！ 抱歉 真不好意思
乙：没关系！ 别客气 没什么
4．
甲：再见！
乙：再见！


Cuvinte noi
礼貌 lǐmào politeţe
用 yòng a folosi
语 yǔ limbă
用语 yòngyǔ expresie
对 duì către, faţă de
话 huà vorbă
对话 duìhuà dialog
中午 zhōngwǔ prînz
多 duō mult
麻烦 máfan deranj; povară
没 méi negaţie (de obicei, a unei acţiuni trecute)
关系 guānxì legătură
没关系 méiguānxi Nu face nimic!
抱歉 bàoqiàn a regreta
真 zhēn adevărat
别 bié nu (folosit pentru o negaţie imperativă)
回 huí a răspunde; a se întoarce
头 tóu cap
回头见 huítóujiàn Pe curînd!
拜拜 bàibai Bye-bye!

Get By In Chinese_01

Dialogue 1
A: 你好。对不起，天安门在哪儿？
B: 天安门往北走就到了。
A: 谢谢你。天安门远吗？
B: 不远。
A: 谢谢。
Dialogue 2
A: 先生，先生！
B: 您好！
A: 你好。可以看看这个茶壶吗？
B: 这个吗？
A: 不，不要这个。可以看看那个茶壶吗？
B: 啊。对不起。这个吗？
A: 这个很好。多少钱？
B: 这个。。。五块六毛钱！
A: 好的。我还要看看茶杯。。。有吗？
B: 有的。等一下儿。。。你看看这个吧！
A: 这个茶杯很好。多少钱？
B: 这个。。。这个， 三块五。
A: 好。一共多少钱？
B: 九块一毛钱。对不起。。。外汇不行。请你给我人民币。。。谢谢你。
Dialogue 3
A : 先生，对不起， 友谊商店在哪儿？
B: 往南走，就到了。
A: 远吗？
B: 很远。四十分钟。
A: 噢，去友谊商店坐那一路公共汽车？
B: 一路。。。还有四路。
A: 一路，四路。谢谢。公共汽车站在哪儿？
B: 你看，就在这儿。
Notes:
在be present, be located at
天安门在哪儿？
在哪儿买票？
A: 你家在哪儿？
B: 我家在上海。
Asking on the phone is someone is in: 老王在吗？
Answer: 老王不在。
不谢，不客气/别客气 – Don’t thank me!
Chinese Money
一元, but in spoken Chinese 一块 is the word used.
一分, but in spoken Chinese 一角 is the word used.
一毛钱
1元 = 10分 = 100毛
The expression 五块钱 is oftentimes reduced to 五块, 钱 can be omitted in this context.
By omitting 钱, and 毛 (which is understood), 五块六毛钱 can again be reduced to 五块六. To express the numeral 2, we do not use 二, but 两.
Quite often we can hear the Chinese double a verb according to the following pattern:
verb + 一 + verb. Examples: 看一看 (have a look!)，试一试 (Have a try!)，尝一尝 (Takea bit and taste!)，等一等 (Wait a sec!). We also here the verbs without 一 between them: 看看，等等，尝尝，试试. The second verb is usually pronounced with a neutral tone.

If you want to learn Chinese online, you have come to the right place. I teach Chinese via English, Romanian, German, or Hungarian. You choose. If I have whetted your appetite, email me at: limba.chineza@yahoo.com

Yours truly,

Mircea

Romanian Intermediate_02

Decedat după o fractură de tibie

Azi am citit o ştire şocantă care face referire la ceva tipic românesc. Un tînăr de 17 ani a fost accidentat pe zebră în timp ce semaforul arăta culoarea roşie. Odată ajuns la spital, adolescentul a fost supus unei intervenţii chirugicale pentru o fractură de tibie. După operaţie, starea băiatului s-a înrăutăţit, medicii spunîndu-le părinţilor că este normal ca pacientul să acuze dureri de cap şi la nivelul operaţiei. După cîteva ore, tînărul a decedat în condiţii suspecte. Oamenii spun că sistemul sanitar este la pămînt, fiind ros în interior de cazuri crase de corupţie şi de malpraxis. Medicii şi toate celelalte cadre consideră că se cuvine să primească şpagă pentru a acorda un minim de atenţie pacientului. Dacă un medic sau cadru medical comite o greşeală care duce la rănirea sau chiar moartea vreunui pacient, medicii sînt aproape imuni în faţa legii, tagma medicală protejîndu-şi cadrele indiferent dacă acestea merită sau nu să fie deferite justiţie şi pedepsite.

Vocabulary

şocantă – shocking
face referire la – refers to
zebra – zebra crossing
semaforul – traffic lights
stare băiatul s-a înrăutăţit – the boy’s condition got worse
a acuza dureri de cap – to say one has terrible headaches
a decedat în condiţii suspecte – died under suspicious circumstances
sistemul sanitar – healthcare system
ros (a roade) – to chew, to gnaw
cras – scandalous
se cuvine să – it is in order to
să primească (a primi) şpagă – to receive bribe
a acorda atenţie – to pay attention
a comite o greşeală – make a mistake
imuni în faţa legii – untouchable by the law
tagma medicală – the medical world
a deferi justiţiei – to bring to justice

If you also want to learn Chinese online, you have come to the right place. I teach Chinese via English, Romanian, German, or Hungarian. You choose. If I have whetted your appetite, email me at: limba.chineza@yahoo.com

Yours truly,

Mircea

Why study Chinese?

What you might already know
1. China is one of the world’s oldest and richest continuous cultures, over 5000 years old.
2. China is the most populous nation in the world, with 1.28 billion people.
3. Mandarin Chinese is spoken by 873 million speakers, making it the most widely spoken first language in the world. One fifth of the planet speaks Chinese.
4. In addition to the People’s Republic of China and Taiwan, Mandarin Chinese is also spoken in the important and influential Chinese communities of Indonesia, Thailand, Malaysia, Singapore, Brunei, the Philippines, and Mongolia.
5. China has now become the second largest economy in the world.
6. China is one of largest trading partners of the European Union and other developed countries outside the European Union.
7. Many companies do business in China and have long-term investments there.

Things to consider

The study of the Chinese language opens the way to different important fields such as Chinese politics, economy, history or archaeology. But to study Chinese finally means to study a culture, a people. At the heart of Chinese civilization is its rich heritage of novels, short stories, poetry, drama, and, more recently, film. They reflect the values, the struggles, the sensibility, the joys and the sorrows of this great people and often offer insights even into the most intimate feelings of people in the past or into high-level Beijing politics at he present that cannot be found anywhere else. These works help you understand what is behind the language, what makes it powerful, and how it actually functions in Chinese society. To be at ease and effective in a Chinese environment learning the language is half the battle, but knowing about the culture behind the language is the other.

Some surprising facts

Chinese has a relatively uncomplicated grammar. Unlike French, German or English, Chinese has no verb conjugation (i.e., tense inflection) and no noun declension (e.g., gender and number distinctions). For example, while someone learning English has to memorize different verb forms of “see/saw/seen,” all you need to do in Chinese is just to remember one word: kan. While in English you have to distinguish between “cat” and “cats,” in Chinese there is only one form: mao.
The basic word order of Chinese is subject — verb — object, exactly as in English. A large number of the key terms of Mandarin Chinese (such as the terms for state, health, science, party, inflation, and even literature) have been formed as translations of English concepts. You are entering a different culture, but the content of many of the modern key concepts is familiar.

Remember these two facts:

1. Currently Mandarin Chinese is spoken by over 1 billion people around the world, about one fifth of the global population;
2. Each year more and more students around the world whose mother tongue is not Mandarin are studying it with enthusiasm and success. If they all can learn it, so can you!

The study of Chinese literature and culture will help you bridge the cultural gap, better understand your Chinese counterparts, and create a platform of knowledge and understanding with them that is crucial for effective communication.

Chinese is important for your career!

1. International businesses prefer to hire people who speak more than one language. China has become a huge market, and business leaders are looking for people who can speak Chinese and operate successfully in a Chinese cultural context.
2. Knowing Chinese may give you an edge when competing for an important position.
3. China will play a major role in world affairs in the future. As China now has opened up to the West, there are opportunities for employment in all areas.

Stapinul limbilor

Iata un link cu un articol aparut in presa locala din Oradea, un articol destul de magulitor la adresa mea. Na, da ce sa-i faci! Orice reclama este binevenita! :-)
http://www.ebihoreanul.ro/stiri/bihoreanul-tip-rit-6-19/stapanul-limbilor-86829.html

Chinese Jokes 03

只缺太阳，月亮和米

有个人家里很穷，可总爱在别人前面吹牛说自己多么多么富有。有一天他跟几个朋友一起聊天儿，有对朋友们吹起牛来：“我家现在要什么有什么，天上飞的，地上跑的，什么都不缺。如果说我家还缺什么。。。只缺天上的太阳和月亮。。。”正说着，只见他的儿子急急忙忙跑来，大声对他说：“爸！我妈让我告诉你，咱们家没米了，问你晚上吃什么。”他马上对朋友们说：“对了！除了太阳和月亮，我家还缺一点儿米。”

Vocabular

只 zhī zhǐ is what the chinese aptly call a 多音字, that is to say a polyphonic character, a character with several several different pronunciations. The meaning changes along with the pronunciation. In the text above, the character is pronounced zhǐand it means only, merely (处...外 没有任何其他) 只是, 只有. 只 zhī is also used as a partitive for 鸡, 牛, 羊, 球, 手, 足 etc.

缺quē

穷qióng (Etymology of 穷. Consider the traditional form: 窮. A phonosemantic character. The phonetic element is 躬 gōng, which means to bow. By extension, someone crouching in a cave is a close description of a poor person.) Don’t mix 穷with 劳láo. Remember that the idea of poverty is associated with the radical 穴 xué, which means cave.

吹牛chuīniú What a funny way to say ‚to brag, to boast’: blow the cow.

富有fùyǒu Abundance, richness is suggested by fields 田piled high 高, and their harvest under the roof of a storage room. Here are some of derivates: 副fù福fú幅fú辐fú匐fú蝠fú. Notice that only 副 is pronounced with a fourth tone, al the rest are pronounced with a second tone.

天上飞的 tiānshàngfēide everything that flies

地上跑的 dìshàngpǎode everything that walks the surface of the earth

急急忙忙 jíjímángmáng in a hurry

If you want to learn Chinese online, you have come to the right place. I teach Chinese via English, Romanian, German, or Hungarian. You choose. If I have whetted your appetite, email me at: limba.chineza@yahoo.com

Yours truly,

Mircea

Chinese Jokes 02

凑不到一块儿

实习回来，老师让每个留学生写一篇五百字的实习报告。玛丽写了三天，总是写不好，就去找朋友帮忙。朋友问她：“你学过多少汉字?” “大概一千多。” “一千多?”朋友吃惊地说：“那你写一篇五百字的文章一定没有问题！”玛丽不好意思地回答：“我学过的汉字虽然不少，可他们总是凑不到一块儿。”

Vocabular
帮忙 bāngmáng – a ajuta
吃惊 chījīng – a fi surprins
大概 dàgài – aproximativ
篇 piān – partitiv pentru documente
文章 wénzhāng – document

Observaţii:
Atenţie la pronunţia caracterului 百bǎi care diferă de 白bái.
大概一千多 cam peste o mie. 大概 este folosit pentru a exprima un număr aproximativ.
Iată trei situaţii în care tonul sandhi este folositcu caracterul 一: (1)一千 yìqiān; (2) 一定 yídìng; (3) 一块儿 yíkuàirConstrucţia 虽然 ... ，... 可 este folosită pentru a exprima o concesie

Let me remind you that, if you decide to study Chinese with me, I will provide you with the English version of the notes and explanations. An audio recording with the voices of native speakers is also available. For further information email me at limba.chineza@yahoo.com

Chinese_Pi_05_Getting Around

Where are the taxis? – 请问在哪儿可以找到出租车？
qǐngwèn zàinǎr kěyǐ zhǎodào chūzūchē?
Where is the bus? – 请问公共汽车站在哪儿？
qǐngwèn gōnggòngqìchē zhàn zàinǎr?
Where is the subway? – 请问地铁站在哪儿？
qǐngwèn dìtiězhàn zàinǎr?
Where is the exit? – 请问哪里是出口？
qǐngwèn nǎli shìchūkǒu?
Take me to this address please! – 请你把我送到这个地点！
qǐng nǐ bǎ wǒ sòngdào zhège dìdiǎn!
What is the fare? – 车费要多少钱？
chēfèi yào duōshǎo qián?
Stop here, please! – 请你停在这儿！
qǐng nǐ tíng zài zhèr!
Does this bus go to Nanjing Road? – 这辆公共汽车到南京路去吗？
zhè liàng gōnggòngqìchē dào nánjīnglù qù ma?
A map of the city, please! – 请给我一张市区地图！
qǐng gěi wǒ yī zhāng shìqū dìtú!
A subway map, please! – 请给我一张地铁线路图！
qǐng gěi wǒ yī zhāng dìtiě xiànlù tú

Let me remind you that, if you decide to learn Chinese with me, I will provide you with a recording by native speakers of the above text. For further information email me at: limba.chineza@yahoo.com

Romanian beginner 001

Romanian dialogue

Mircea: Salut, Marius! Ce mai faci?
Marius: Ceau, Mircea! Sunt (sînt) bine! Tu cum eşti?
Mircea: Bine, mersi! Nu te-am văzut de un car de ani! Pe unde lucrezi?
Marius: Tot acolo la firmă. Tu?
Mircea: Şi eu! Bine, mai vorbim! Acum trebuie să merg. Am o întâlnire. Pa!
Marius: Salut!

Translation

Mircea: Greetings, Marius! How are you?
Marius: Hi, Mircea! I’m fine! And how are you?
Mircea: Fine, thanks! I haven’t seen you for donkey’s years! What do you do?
Marius: Still there at the firm! You?
Mircea: Me too! OK, we’ll talk again some other time. I have to go now. Bye!
Marius: See ya!


You will find the audio here

Vocabulary

salut –hello
ce– what
mai– month of May; even more....; still
a face – to do, to make
ceau– hi (greeting)
a fi– to be
bine– good; well
tu – you
cum– how
mersi– thanks
nu– no
a vedea– see
de un car de ani– for donkey’s years
pe unde– whereabouts
a lucra– work
tot– all; still: tot acolo – still there
acolo– there
firmă – firm, company
şi– and
eu– I
a vorbi– to talk
trebuie– must
a merge– to walk
întîlnire– meeting


Cultural notes and grammar

This is an informal dialogue between two friends, Marius and Mircea. There are two ways of informal greeting used in this dialogue. The first one is „Salut”. It’s the exact equivalent of the French greeting. „Ceau”, on the other hand, was borrowed from Italian. The pronunciation is slightlty different in both cases from the original languages.
The personal pronoun can sometimes be omitted from the sentence as is „Sunt bine”. One might as well add the personal pronoun „eu” (I), but not in this situation. The personal pronoun „tu” is used in the following sentence: „Tu cum eşti”. It is meant to lay an extra emphasis that in return, Mircea is curious to find out about Marius' well-being: „And how are YOU?”

The verb trebuie is always used in the following pattern:

trebuie + să + verb (conjunctive mode). Example: trebuie să merg

The verb a avea (have) has two basic uses. It is used, on the one hand, as an auxilliary verb like in English. Secondly, it can be used as a lexical verb to indicate possession. Example
auxilliary verb am văzut I have seen
lexical verb am o întâlnire I have a meeting

Tips on pronunciation:

[c]
c followed by e or i is pronounced like the English ch. Examples: ce, faci, ceau
When c is followed by other letters, it is normally pronounced k. Examples: car, lucrezi, acolo

[i]

The unstressed i at the end of a word requires plenty of practice before you can pronounce it correctly. Listen to the recording as many times as required to get it right. Examples: faci, eşti, ani.

[e]

In Transylvania, e has a different, more open pronunciation than in other parts of Romania. This is mainly due to the influence of the Hungarian language.
At the beginning of a word (except for scientific ones), e is usually pronounced as the English word yeah. Exemple: eşti, eu. This was caused by the influence of the Slavic languages in the region. Romanian is a neo-Latin language spoken in a country surrounded by peoples of Slavic tongue: the Ukraine, Bulgaria, Serbia and Moldova. A large portion of the Moldovan population is either russophile or Russian proper.

[sunt-sînt]
In spoken Romanian sunt and sînt are both variants of the same word. In writing, however, only the former is correct. That is because the orthographic reform of recent years that meant to emphasize the Latin origin of the Romanian language and it’s vocabulary. More to the issue in the lessons to come.

If I have stirred your appetite for online Romanian lessons, let me know by sending me an email to limba.chineza@yahoo.com

Romanian Beginner 001

Romanian dialogue

Mircea: Salut, Marius! Ce mai faci?

Marius: Ceau, Mircea! Sunt (sînt) bine! Tu cum eşti?

Mircea: Bine, mersi! Nu te-am văzut de un car de ani! Pe unde lucrezi?

Marius: Tot acolo la firmă. Tu?

Mircea: Şi eu! Bine, mai vorbim! Acum trebuie să merg. Am o întâlnire. Pa!

Marius: Salut!

Translation

Mircea: Greetings, Marius! How are you?

Marius: Hi, Mircea! I’m fine! And how are you?

Mircea: Fine, thanks! I haven’t seen you for donkey’s years! What do you do?

Marius: Still there at the firm! You?

Mircea: Me too! OK, we’ll talk again some other time. I have to go now. Bye!

Marius: See ya!

Vocabulary

salut – hello

ce – what

mai – month of May; even more....; still

a face – to do, to make

ceau – hi (greeting)

a fi – to be

bine – good; well

tu – you

cum – how

mersi – thanks

nu – no

a vedea – see

de un car de ani – for donkey’s years

pe unde – whereabouts

a lucra – work

tot – all; still: tot acolo – still there

acolo – there

firmă – firm, company

şi – and

eu – I

a vorbi – to talk

trebuie – must

a merge – to walk

întîlnire – meeting

Cultural notes and grammar

This is an informal dialogue between two friends, Marius and Mircea. There are two ways of informal greeting used in this dialogue. The first one is „Salut”. It’s the exact equivalent of the French greeting. „Ceau”, on the other hand, was borrowed from Italian. The pronunciation is slightlty different in both cases from the original languages.

The personal pronoun can sometimes be omitted from the sentence as is „Sunt bine”. One might as well add the personal pronoun „eu” (I), but not in this situation. The personal pronoun „tu” is used in the following sentence: „Tu cum eşti”. It is meant to lay an extra emphasis that in return, Mircea is curious to find out about Marius well-being: „And how are YOU?”

The verb trebuie is always used in the following pattern:

trebuie + să + verb (conjunctive mode). Example: trebuie să merg

The verb a avea (have) has to basic uses. It is used on the one hand as an auxilliary verb like in English. Secondly, it can be used as a lexical verb to indicate possession. Exemple

auxilliar verb am văzut I have seen

lexical verb am o întâlnire I have a meeting

Tips on pronunciation:

[c]

c followed by e or i is pronounced like the English ch. Examples: ce, faci, ceau

When c is followed by other letters, it is normally pronounced k. Examples: car, lucrezi, acolo

[i]

The unstressed i at the end of a word requires plenty of practice to be able to pronounce it correctly. Listen to the recording as many times as required to get it right. Exemple: faci, eşti, ani.

[e]

In Transylvania, e has a different, more open pronunciation than in other parts of Romania. This is mainly due to the influence of the Hungarian language.

At the beginning of a word (except for scientific ones), e is usually pronounced as the English word yeah. Exemple: eşti, eu. This was caused by the influence of the Slavic languages in the region. Romanian is a neo-Latin language spoken in a country surrounded by peoples of Slavic tongue. The Ukraine, Bulgaria, Serbia and Moldova. A large portion of the Moldovan population is either russophile or Russian proper.

[sunt-sînt]

In spoken Romanian sunt and sînt are both variants of the same word. In writing, however, only the former is correct. That is because the orthographic reform of recent years that meant to emphasize the Latin origin of the Romanian language and it’s vocabulary. More to the issue in the lessons to come.

If I have stirred your appetite for online Romanian lessons, let me know. I can teach

Chinese Jokes 01

你有多少朋友

有个县来了一位新县官。从他上任的第一天起，就不断有人到他家来拜访。有人对新县官说：您的朋友真不少哇，每天都有人来看你。您能不能告诉我，您在本地有多少朋友？新县官听后笑了笑说：这个数字连我也不清楚。你有空儿替我问问前任县官吧！我想他会比我清楚！

Vocabular:

县 xiàn – judeţ

县官 xiànguān – magistrat judeţean

上任 shàngrèn – a ocupa un post

从第一天起 cóngdìyītiānqǐ – încă din prima zi

不断 búduàn – neîntrerupt

拜访 bàifǎng – a-i face cuiva o vizită

每天 měitiān – în fiecare zi

替tì – în numele cuiva

连 ... 也不 ... lián...yěbú – nici măcar ... nu

清楚 qīngchǔ – clar

有空儿 yǒukòngr – a vea timp liber

Observaţii:

不断 búduàn – cuvîntul 不 este pronunţat cu tonul sandhi. Tonul 4 al caracterului 不 se transformă în tonul 2 cînd este urmat de un alt caracter pronunţat cu tonul 4.

有空儿 kongr – în această expresie are loc fenomenul rotacizării (în chineză 儿化)

问问前任县官吧！Întreabă-l pe predecesorul meu! - 吧 este particula folosită după verbele la modul imperativ

If you want to learn Romanian, Hungarian, English, German, or Chinese online, send me an e-mail to the following address: limba.chineza@yahoo.com